loading...



Blog

ARTICOLE

a5097976825266_Appendicitis2.jpg

Mucocelul apendicular este o boală rară (0,3% din toate apendicectomiile) şi se caracterizează prin acumularea de material mucoid în lumenul apendicular. Etiopatogenia poate fi inflamatorie sau neoplazica. Patru entităţi pot fi diferenţiate pe baza caracteristicilor histopatologice epiteliale: mucocelul apendicular simplu (AM), mucocel cu hiperplazie epitelială, chistadenomul şi chistadenocarcinomul care reprezinta forme neoplazice.

Diseminarea celulelor neoplazice şi a materialului mucoid în cavitatea abdominală, cauzata de perforatia apendiculara reprezinta din punct de vedere clinic pseudomyxoma peritonei, care reprezinta evoluţia dramatică în 10-15% din cazuri.

Din punct de vedere clinic, poate ramane asimptomatic sau se poate manifesta cu dureri abdominale, care pot fi asociate cu prezenta unei mase palpabile. Cea mai frecventă manifestare clinică este durerea în fosa iliacă dreaptă. Diagnosticul preoperator este rar si este mult mai frecvent pus intraoperator.
Terapia chirurgicala este fundamentala: apendicectomia este curativa pentru mucocelul apendicular simplu, pentru mucocelul apendicular cu hiperplazie epitelială şi pentru chistadenomul apendicular de bază intacta; rezectia cecala este indicata pentru chistadenomul cu baza mare de implantare; hemicolectomia dreapta reprezinta tratamentul de electie în cazul chistadenocarcinomului apendicular.

PREZENTARE DE CAZ

Pacienta CC, in varsta de 49 ani, s-a prezentat la consultul chirurgical cu dureri in fosa iliaca dreapta (zona din dreapta jos) insotite de sindrom dispeptic (greata,varsaturi,lipsa poftei de mancare).

Ecografia abdominala a evidentiat o colectie lichidiana in zona respectiva,diagnostic intarit si de examenul RMN.

Pacientei i s-a propus interventia laparoscopica si s-a evidentiat tumora apendiculara cu baza mica de implantare – s-a efectuat apendicectomie laparoscopica iar piesa a fost trimisa la examen histopatologic (chistadenom mucinos -rezectie completa).Examenul colonoscopic (inclusiv biopsiile din zona apendiculara) si examenul RMN nu au aratat modificari,astfel incat in acest caz,apendicectomia a fost tratamentul adecvat si nu necesita tratament complementar.

Pacienta va intra in potocolul standard de urmarire postoperatorie.


Detect-Appendicitis-During-Pregnancy.png

Apendicita acuta în timpul sarcinii este relativ rară, dar are o morbiditate semnificativa si este o cauză importanta a mortalităţii materne şi infantile. Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom care apare. Diagnosticul precis de apendicită în timpul sarcinii este o mare provocare, deoarece semnele si simptomele pot varia în funcţie de trimestrul în care pacienta se prezintă.
Deşi este o patologie rara in timpul sarcinii, apendicita acuta este una dintre cele mai comune cauze de abdomen acut chirurgical (aproximativ 1 la 1500 sarcini).
Media de varsta, dupa majoritatea studiilor, este de 28 ani, iar incidenta maxima este in trimestrul II de sarcina.

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL CORECT?
Cele mai frecvente simptome care apar sunt anorexia, greaţa, vărsăturile, durerile abdominale, in fosa iliaca dreapta (zona abdominala, dreapta,jos).
Febra si tahicardia (ritm accelerat al batailor de inima) sunt mai putin frecvente.
Durerea abdominala in hipocondrul drept (zona abdominala, dreapta,sus), contractiile uterine, disuria şi diareea pot fi, de asemenea, prezente.
S-a demonstrat ca pozitia apendicelui se schimbă în timpul sarcinii, cu o deplasare în sus direct proportionala cu marimea sarcinii.

INVESTIGATII NECESARE
Ecografia abdomino-pelvina s-a dovedit a fi cea mai buna metoda de diagnostic a apendicitei acute aparute in sarcina (metoda neinvaziva, neiradianta), desi dupa varsta gestationala de 35 saptamani prezinta dificultati tehnice, dificultati de vizualizare si de identificare a apendicelui.
Tomografia computerizată a fost recent dovedit a fi un instrument sigur şi de încredere pentru a identifica cu precizie modificările apendiculare în apendicita acuta (trebuie insa sa se efectueze cu un nivel de radiatii acceptat in sarcina).
Analizele de laborator nu sunt de mare ajutor datorita leucocitozei (numar crescut de leucocite – marker de infectie) aparute in mod normal in timpul sarcinii iar aceasta crestere nu trebuie interpretata ca un indicator clar de apendicita.

MANAGEMENT SI TRATAMENT
Timpul optim al intervenţiei chirurgicale s-a dovedit a fi sub 24 de ore de la prezentarea pacientei, avand rol vital în reducerea atât a morbidităţii materne şi fetale cat si a mortalitatii. Intârzieri chirurgicale de mai mult de 24 de ore de la momentul prezentării au fost asociate cu perforatii apendiculare si implicit peritonite de cauza apendiculara corelate cu pierderi semnificative fetale.

Utilizarea unor clase de antibiotice în timpul sau după intervenţia chirurgicală poate expune fătul la risc teratogen. Gentamicina şi aminoglicozidele similare au fost asociate cu nefrotoxicitate si ototoxicitate, în timp ce tetraciclinele pot cauza decolorarea dintilor permanenti si malformaţiile oaselor lungi. Fluorochinolonele (ciprofloxacin, s.a.) pot provoca displazia cartilajului si artropatii la copii, deci nu sunt recomandate în mod curent în timpul sarcinii.
În cazul în care apare perforatia apendicelui cu peritonită,antibioticele cu spectru larg, cu acoperiri anaerobe, cum ar fi cefalosporinele ar fi indicate.

OPERATIE CLASICA SAU LAPAROSCOPICA?
Sarcina nu este considerata a fi o contraindicaţie pentru abordul laparoscopic pentru apendicectomie. Când apendicita acuta la gravida este suspectata pe langa consultul unui medic ginecolog este necesar si consultul unui medic specialist chirurg.Chirurgia laparoscopică la pacientele gravide nu a fost larg acceptată în trimestrul doi si trei ca urmare a îngrijorarii cu privire la efectele dioxidului de carbon asupra fătului (in aceste cazuri se prefera ca in locul dioxidului de carbon necesar insuflarii cavitatii abdominale sa se foloseasca protoxid de azot).

Cu tehnica îmbunătăţită, chirurgia laparoscopica a demonstrat numeroase avantaje faţă de tehnica deschisa: scăderea durerii postoperatorii, reducerea timpului de spitalizare si risc mai mic de infectii postoperatorii.

Postoperator, mobilizarea precoce este indicata pentru prevenirea tromboembolismului.


appendix.png

CARE SUNT RISCURILE POTENŢIALE ŞI COMPLICAŢIILE UNEI APENDICECTOMII?

COMPLICATIILE POSIBILE ALE ACESTEI PROCEDURI:

  • infecţie la nivelul plagii postoperatorii
  • ileusul intestinal (paralizie a funcţiei intestinale) care o sa intarzie reluarea tranzitului intestinal
  • sangerarea postoperatorie
  • leziuni ale structurilor din jur, inclusiv ureterul si intestinul subtire
  • reacţii adverse la anestezie
  • mobilizarea unor cheaguri de sânge şi embolie pulmonară

Orice complicatie poate duce la proceduri suplimentare, reintervenţie şi timp de recuperare prelungit.

CE PREGĂTIRE ESTE NECESARĂ ÎNAINTE DE OPERATIA PENTRU APENDICITA ACUTA?
Nicio pregătire nu este necesară, doar ca nu trebuie sa mancati nimic cu cateva ore inainte de operatie.

SPITALIZAREA ESTE NECESARA DUPĂ APENDICECTOMIE?
Da, în funcţie de gradul de infecţie (tipul de apendicita acuta sau daca este insotita de peritonita), de abordul folosit (laparoscopic sau clasic). In general, este necesara o internare de 24 de ore, pentru apendicectomia laparoscopica.

IN CE CONSTA RECUPERAREA DUPA APENDICECTOMIE?

  • medicamentia antialgica (contra durerilor) este necesara pentru 3-5 zile după externare
  • este interzisa ridicarea de greutati mai mari de 5 kg pentru 30 de zile de la operatie
  • probele de efort se pot relua la 14-21 de zile
  • veţi avea nevoie, probabil, de una-doua săptămâni de concediu medical

CARE SUNT INSTRUCŢIUNILE POST-OPERATORII PE CARE AR TREBUI SĂ LE URMATI, DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA?

DIETA
Cel mai bine este să începeţi cu o dieta scăzuta in grăsimi si sa introduceti in alimentatie o cantitate mai mare de fibre (fructele proaspete sau cele uscate-merele, perele, piersicile, strugurii, prunele proaspete şi, mai ales, cele uscate, curmalele, smochinele, alunele şi nucile, legumele crude: salata verde, sfecla roşie, varza, fasolea, mazărea, morcovii şi ridichile, cerealele integrale şi consumul regulat de lichide accelerează tranzitul intestinal).Evitaţi alimentele prajite sau alimentele grase, smântână,sosuri. Beti multe lichide – apa plata sau ceaiuri.

INGRIJIREA PLAGII
Pansamentul trebuie schimbat la fiecare 24 de ore dupa operatie. Puteţi face duş la 24 de ore după operaţie, dar nu frecati peste suprafata cu steri-strip-uri. Evitaţi baia sau inotul pentru o săptămână.

ACTIVITATE FIZICA
Incearcati sa mergeti de cel putin trei ori pe zi, plimbari scurte. Urcatul scarilor nu este dăunător (nu este contraindicat urcatul sau coboratul scarilor). Evitati ridicarea greutatilor mai mari de 3 kg. Sunt interzise activitatile obositoare, actul sexual până după prima dumneavoastră vizită de urmărire (la 7 zile postoperator). Nu conduceţi vehicule sau nu manevrati utilaje grele in primele 3-5 zile de la intervenţia chirurgicala.

MEDICATIA
Veţi primi o reţetă cu analgezice si daca este cazul antibiotice.


Copyright Dr. Gabriel Matei 2010-2018.

Scroll Up