loading...



Blog

ARTICOLE

hemoroizi.png

Scopul acestui studiu a fost de a compara doua tehnici chirurgicale pentru boala hemoroidala – prin abord minim invaziv cu stapler circular (tehnica Longo) si tehnica clasica de excizie a pachetelor hemoroidale.
Obiectivele studiului au fost de a evalua eficacitatea și reproductibilitatea tehnicii minim invazive cu stapler (longo, PPH) și de a-i defini locul în rândul tehnicilor convenționale.

Pacienții au fost evaluați clinic preoperator și la 6 săptămâni, 1 an și cel puțin 2 ani după tratament.
Pacienții au completat un chestionar înainte și 1 an după operație pentru a evalua simptomele, rezultatele și satisfacția generală.

Concluzie:
Interventia chirurgicala minim invaziva cu stapler circular provoacă dureri postoperatorii mult mai puțin semnificative.
Tehnica este reproductibilă. Iar timpul operator si spitalizarea au fost mai scurte.
Indicatiile hemoroidopexiei cu stapler circular (PPH)
-hemoroizi de gradul doi, dar dupa esecul ligaturii
-hemoroizi de gradul trei și patru
-prolapsul mucoasei rectale

Ca urmare, procedura cu stapler are beneficii majore:
• durere postoperatorie minima;
• vindecare rapidă, cu reluarea activităţii normale în câteva zile;
• perioada de spitalizare redusă, de o zi;
• fără modificari de tranzit intestinal dupa operatie.


Hemoroidectomie-minim-invaziva.jpg

Ce sunt hemoroizii?

Hemoroizii sunt definiți ca dilatații venoase anormale, în principal din cauza creșterii persistente a presiunii venoase, care apare în interiorul sau chiar în afara sfincterului anal al rectului. Hemoroizii care cauzează probleme se găsesc în mod egal la bărbați și femei, iar vârsta la care apar cel mai frecvent este cuprinsă între 45 și 65 de ani.

Ce este hemoroidectomia minim invaziva cu stapler?

Hemoroidectomia cu stapler „longo” reprezinta o tehnică chirurgicală minim invaziva pentru tratarea hemoroizilor și este indicată pentru hemoroizii de gradul III și gradul IV.

Pentru aceasta intervenție chirurgicală, în canalul anal se introduce un dispozitiv tubular prin care se realizeaza o sutură circumferențială în interiorul canalului anal superior hemoroizilor interni. Capetele suturii sunt scoase din anus prin tubul gol. Staplerul (un instrument de unică folosință cu dispozitiv de prindere circular la capăt) este așezat prin tubul gol și capetele suturii sunt trase.

Spre deosebire de tehnica clasică de rezecţie hemoroidală, unde se fac rezecţii seriate, în procedura minim invazivă se folosește un instrument special, un stapler circular cu ajutorul căruia, printr-o singură manevră, excesul de mucoasă “căzută” în afara anusului este tras în interiorul dispozitivului şi excizat. Totodată, restul de ţesut hemoroidal este suturat cap la cap, folosindu-se agrafe de titan care se vor elimina spontan pe măsură ce ţesutul se vindecă. În acelaşi timp, se secţionează și vasele de sânge care alimentează hemoroizii, ceea ce va face ca porţiunea hemoroidală restantă să se micşoreze în câteva săptămâni și să revină la dimensiunile normale.

Ca urmare, procedura cu stapler are beneficii majore:

  • durere postoperatorie minima;
  • vindecare rapidă, cu reluarea activităţii normale în câteva zile;
  • perioada de spitalizare redusă, de o zi;
  • fără modificari dupa operatie de tranzit intestinal.

fisura-anala.png

CE ESTE FISURA ANALA?
Fisura anala reprezinta o ulceratie (ruptura) lineara,triunghiulara sau ovalara care apare la nivelul anusului.
Fisurile sunt o afectiune frecventa a anusului si a canalului anal si sunt responsabile de 6-15% din consulturile chirurgicale colorectale. Acestea afecteaza barbatii si femeile in mod egal, atat la tineri cat si la persoanele in varsta.

CARE SUNT CAUZELE FISURII ANALE?
Fisurile anale sunt datorate unui traumatism la nivelul anusului si canalului anal. Fisura anala poate fi cauzata de constipatie sau episoade repetate de diaree. Nasterea naturala, inserarea unui termometru rectal, clismele, endoscopul, in cursul colonoscopiei sau sonda de ecografie (in timpul ecoendoscopiei) pot duce la un traumatism suficient pentru a produce o fisura anala.

Localizarea cea mai frecventa pentru o fisura anala atat la barbati cat si la femei (90% din fisuri) este pe linia mediana la nivelul comisurii posterioare a canalului anal.
Alte cauze ale fisurilor anale sunt: boala Crohn, boli infectioase, inclusiv tuberculoza, infectii virale (citomegalovirus sau herpes), sifilis, gonoreea, chlamydia si virusul imunodeficientei umane (HIV).

CARE SUNT SIMPTOMELE FISURII ANALE?
1. durerea – care se agraveaza in timpul defecatiei (in sensul ca incepe in timpul defecatiei cu senzatie de arsura, mai mult sau mai putin vie; dupa defecatie urmeaza o perioada de liniste de cateva minute, apoi durerea reapare cu o intensitate sporita, uneori paroxistica). Durerea dupa defecatie poate fi de scurta sau lunga durata (in medie, 15-30 minute) ; cu toate acestea, durerea dispare de obicei intre scaune. Durerea poate fi atat de puternica, incat pacientii refuza sa elimine scaunului, ceea ce duce la constipatie care determina traumatisme suplimentare si agraveaza fisura. Durerea poate afecta mictiunea provocand disconfort la urinare (disurie), urinare frecventa sau incapacitatea de a urina.
2. sangerarea in cantitati mici (sange rosu)
3. mancarimea in zona anala (prurit anal)
4. prezenta unei formatiuni protruzive palpabile anale

DIAGNOSTICUL FISURII ANALE
Examenul clinic. Istoricul medical (anamneza) sugereaza de obicei prezenta fisurii anala si inspectia regiunii anale confirma prezenta acestei. Pentru a pune in evidenta fisura se recomanda ca bolnavul sa execute un efort mic de defecatie in timp ce examinatorul indeparteaza pliurile mucoase ale marginii anusului.
Tuseul rectal (sub anestezie) cu eversiunea mucoasei anale precizeaza existenta ulceratiei, dimensiunile sale si eventualele leziuni asociate.
O fisura anala acuta are aspect liniar, este superficiala situata cel mai frecvent in partea posterioara a canalului anal. Fisura anala cronica (veche) apare sub forma unei ulceratii (rupturi) profunde, in forma triunghiulara sau ovalara. Spre partea externa a canalului anal poate apare o proeminenta tegumentara numita impropriu “hemoroid santinela”, iar pe partea interna o alta proemineta numita papila anala hipertrofica.
Anuscopia. Consta in folosirea unui instrument ca un tub subtire si scurt si dotat cu iluminatie pentru a analiza canalul anal.
Colonoscopia. Daca este prezenta sangerarea rectala, o evaluare endoscopica folosind un tub rigid sau flexibil este necesara pentru a exclude posibilitatea unei boli mai grave a anusului si rectului. La pacientii cu istoric familial de cancer de colon sau cu varsta mai mare de 50 de ani (risc mai mare pentru cancerul de colon), se recomanda o colonoscopie care examineaza intregul colon.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Tratamentul chirurgical este de obicei rezervat pentru fisuri anale acute care raman simptomatici dupa 3-4 saptamani de tratament medical şi pentru fisurile anale cronice.
Interventia chirurgicala se efectuaza sub anestezie locala sau rahianestezie. Sfincterotomia interna laterala stanga este principala (cu rezultatul cel mai bun) tehnica chirurgicala folosita pentru tratamentul fisurilor anale. Scopul unei sfincterotomii interne este de a reduce tensiunea sfincterului intern hipertrofiat, eliberand astfel tensiunea si permitand vindecarea fisurii.
In trecut sfincterotomia a fost efectuata pe linia mediana posterioara, acolo unde este fisura, cu sau fara fisurectomie. Cu toate acestea, incizia pentru sfincterotomie, de obicei, nu se vindeca pentru exact acelasi motiv pentru care fisura nu se vindeca. Sfincterotomia interna laterala efectuata corect presupune taiarea partiala numai a sfincterului intern; sfincterul extern nu este taiat şi nu trebuie să fie lezat.
Se practica o incizie mica in sfincterul intern anal, zona laterala stanga, ca sa reduca presiunea anala de repaus. Interventia propriuzisa este minora, cu o durata de 5-10 minute; disconfortul intraoperator pentru pacient este minim.
Are rezultate favorabile în 90% din cazuri, cu recidive pana la 11% si cu sechele de pana la 8% reprezentate de fistula si incontinenta.
De regula, nu exista restrictii postoperatorii,iar pacientul se intoarce la activitatea zilnica obisnuita in cea de-a doua zi postoperatorie.


Dr. Gabriel Matei
Absolvent al UMF "Carol Davila" din București (2003), medic primar chirurgie generală, competență în chirurgia laparoscopică avansată.
În contact deschis cu pacienții și permanent devotat ocupației profesionale.

Comentarii recente

© Dr. Gabriel Matei 2010-2018. hosting & realizare silverline.services

Scroll Up