loading...



Blog

ARTICOLE

Acalazie-esofagiana.jpg


Opinia pacientului

Ma numesc DF, am varsta de 40 de ani si acum aproximativ 20 de ani, am inceput sa simt o usoara dificultate la inghitit alimente solide  iar in timp s-a accentuat si inghitirea alimentelor lichide a devenit foarte greoaie.
Aceasa dificultate fiind insotita uneori si de durere situata in spate, intre omoplati.
Operatie laparoscopica achalazieLa inceput pentru a putea inghiti alimentele trebuia sa adopt o anumita pozitie. Trebuia sa stau cu spatele drept si cu umerii trasi inapoi moment in care incercam sa respir profund si fortat, astfel bolul alimentar putea sa treaca mai departe.
Aceasta metoda a functionat o perioada de cativa ani, dupa care am inceput sa beau lichide carbogazoase pentru a ma putea hrani.
In momentul in care luam cateva guri de mancare si simteam ca nu se mai duce si imi raman in esofag incercam sa beau lichide cat mai acidulate.
Dar nu intotdeauna functiona, moment in care trebuia sa ma duc sa vars.
Senzatia de varsatura nu era insotita de greata  iar uneori imi era foarte greu sa vars.
Pe parcursul noptii salivam excesiv, aveam varsatura fara greata, tuse.
Ma trezeam brusc avand senzatia de sufocare din cauza regurgitarii si a inhalarii alimentelor ingerate, dupa care aparea o stare de slabiciune in tot corpul.

Diagnosticul

Nu am mai suportat si m-am programat la un consult gastroenterologic unde mi s-a recomandat sa fac o endoscopie superioara, iar in urma acestei investigatii a fost pus diagnosticul de achalazia cardiei.
Momentul investigatiei a fost dificil de suportat din cauza orificiului ingust, aceasta fiind efectuata cu succes dupa cateva incercari.
Dupa acest moment medicul gastroenterolog mi-a recomandat un tratament simptomatic cu iosodinit cu 30 minute inainte de fiecare masa, recomandarea fiind pentru interventie chirurgicala si anume Miotomie Heller.
Am reusit sa mananc cu acest tratament o perioada de aproximativ un an fara probleme dupa care nu si-au mai facut efectul si au aparut alte simptome din cauza tratamentului administrat, mai exact senzatii de lesin, greata, somnolenta.
Noptile au devenit insuportabile atat pentru mine cat si pentru familie, moment in care am hotarat sa merg la un consult chirurgical la Dl. Dr. Matei Gabriel.
Dupa consultatie m-am programat pentru endoscopie si manometrie esofagiana iar dupa aceste investigatii am fost programat pentru interventie chirurgicala – operatie laparoscopica minim invaziva iar recuperearea a fost rapida.
Astazi dupa aproximativ o luna de la operatie ma simt foarte bine si am constatat ca si gustul alimentelor este altul, iar dificultatea la inghitire a disparut.

Opinia specialistului

Pacientul s-a prezentat pentru consultatie , iar dupa investigatiile recomandate a fost diagnosticat cu achalazie esofagiana – patologia prin care sfincterul esofagian (situat intre esofag si stomac) prezinta un deficit de relaxare, ceea ce impiedica bolul alimentar sa treaca in stomac.
Acumularea alimentelor in esofag duce la dilatatii esofagiene, ceea se se traduce clinic prin tulburari de inghitire, varsaturi, si dureri toracice localizate in spatele sternului. In timp se instaleaza tulburari de alimentatie cu scadere marcata in greutate.
Operatie laparoscopica achalazie Tratamentul este exclusiv chirurgical si consta in sectionarea fibrelor musculare cardiale, ceea ce duce la relaxarea sfincterului. De asemenea, trebuie asociat un procedeu care sa impiedice ulterior refluxul continutului gastric acid in esofag.
Laparoscopia este cea mai buna modalitate de abordare chirugicala deoarece permite vizualizarea cu mare acuratete a structurilor cardiale si un gest chirugical de mare finete tehnica.
Refacerea postoperatorie este rapida.
Perioada de spitalizare a fost de 2 zile .
Dupa operatie va va fi recomandat un regim compus strict din lichide timp de 7 zile, urmat de o perioada de 14 zile de alimente pasate.


Operatie-TAMIS.jpg

Cazul nostru este reprezentat de o pacienta de 71 de ani, cu multiple boli cardiace, dislipidemie, obezitate, diabet zaharat.
Pacienta a avut mai multe interventii chirurgicale in trecut.
Dupa cateva episoade de scaune cu sange, a efectuat o colonoscopie, găsindu-se un polip plat și mare de 3 cm  situat la  10 cm de orificiul anal extern si care ocupa aproape jumătate din circumferința rectului,
Era inoperabil endoscopic ( colonoscopie).
Anatomia patologică a evidentiat ca leziunea era compatibilă cu un adenom cu displazie de grad scăzut.
Un examen CT abdominal a fost efectuat fără alte rezultate semnificative.

Tratament

Am decis să efectuăm o procedură TAMIS ( chirurgie minim invaziva prin abord trans-anal).
Am introdus portul GelPOINT aplicat transanal și s-a realizat pneumorectul.
Am folosit trei trocare de 10 mm așezate într-un triunghi.
Prin unul din dintre ele a fost introdus opticul de 30 °, iar celelalte două au deservit ca si canale de lucru pentru chirurgul principal.
Mai întâi am identificat polipul situat la aproximativ 10 cm de orificiul anal extern ocupând aproape 1/2 din circumferință.
Apoi am marcat limitele exterioare ale leziunii folosind pensa Hook.
Rezecția polipului a fost efectuată cu limite de siguranta oncologica, dupa care s-a practicat sutura.

Rezultat

Operația a durat 40 de minute. Evolutia postoperatorie a fost favorabila.
Pacienta a stat internata in spital 24 ore.

Chirurgia transanala minim invazivă (TAMIS) reprezinta o tehnica chirurgicala minim invaziva pentru îndepărtarea polipilor benigni și a unor tumori in stadii incipiente localizate la nivelul rectului.
Beneficiul major al procedurii TAMIS este acela ca se realizează transanal cu un dispozitiv special, fara a necesita incizii la nivelul abdomenului.
Această interventie fără cicatrici oferă o revenire rapidă la funcția intestinală normală.
Prin procedura TAMIS se va îndepărta cu precizie țesutul bolnav, lăsând restul lumenului intestinal natural să funcționeze în mod normal.

Cine beneficiaza de chirurgia transanala minim invazivă TAMIS?

– pentru leziuni benigne și câteva forme de cancer precoce ale rectului (Tis, T1).
În cancerele timpurii, celulele canceroase sunt cel mai probabil conținute în interiorul tumorii și nu s-au răspândit încă.
– pentru unele tipuri de cancer mai avansate, cum ar fi cele dinT2.
– este rar efectuat pentru tumori avansate (T3, T4) atunci când cancerul este probabil să se fi extins în afara locului de tumoare primară.
– poate oferi doar tratament paliativ pentru tumorile T3 și T4


Esofag-Barret.jpg

Acalazia esofagiana este o tulburare a motilității esofagiene de origine necunoscută, caracterizată prin lipsa peristaltismului și prin relaxarea incompletă sau absentă a sfincterului esofagian inferior ca răspuns la înghițire.

 Ce cauzează acalazia?

Acalazia poate sa apara  din diferite motive.
Poate fi dificil pentru medicul dumneavoastră să găsească o cauză specifică. Această afecțiune poate fi ereditară sau poate fi rezultatul unei afecțiuni autoimune. Cu acest tip de afecțiune, sistemul imunitar al corpului vă atacă în mod eronat celulele sănătoase din corpul vostru.
Degenerarea nervilor din esofagul dumneavoastră contribuie adesea la simptomele avansate de acalazie.

Care sunt simptomele acalaziei?

Persoanele cu acalazie au adesea probleme de înghițire sau simt că alimentele sunt blocate în esofag.
Aceasta este, de asemenea, cunoscută sub numele de disfagie.
Acest simptom poate provoca tuse și poate crește riscul de aspirație sau inhalarea sau sufocarea alimentelor.
Alte simptome includ:
– durere sau disconfort în piept
– pierdere în greutate
– arsură
– durere intensă sau disconfort după masă
S-ar putea să aveți, de asemenea, regurgitare sau reflux. Cu toate acestea, acestea pot fi simptome ale altor afecțiuni gastro-intestinale, cum ar fi refluxul de acid.

Cum este diagnosticată acalazia?

Medicul dumneavoastră ar putea suspecta că aveți acalazie dacă aveți probleme cu înghițirea atât a solidelor, cât și a lichidelor, mai ales dacă se agravează în timp.
Medicul dumneavoastră poate utiliza manometria esofagiană pentru a diagnostica acalazia. Aceasta implică introducerea unui tub în esofag în timp ce înghițiți. Tubul înregistrează activitatea musculară și vă asigură că esofagul funcționează corect.
O alta examinare utila in diagnosticul a endoscopia digestiva superioara.
În această procedură, medicul dumneavoastră va introduce un tub cu o cameră mică la capăt în esofag.
O altă metodă de diagnostic este tanzitul baritat realizat prin inghițirea unei substantede contrast.
Medicul dvs. va urmări apoi mișcarea bariului pe esofag cu ajutorul radiografiilor.

Cum se trateaza acalazia?

Astăzi, avem trei modalități terapeutice foarte eficiente pentru a trata pacienții cu acalazie :
– dilatare pneumatică,
– miotomie endoscopică perorală
– miotomie laparoscopică Heller cu fundoplicatura  cu o rata de satisfactie a pacientilor de peste 95%

Tratamentul trebuie adaptat pacientului in mod  individual, în centre în care este disponibilă o abordare multidisciplinară.
Rezecția esofagiană ar trebui considerată o ultimă soluție pentru pacienții care au eșuat în încercările terapeutice anterioare.
Ca terapie de primă linie, medicii pot să dilate sfincterul, prin endoscopie. Dilatarea pneumatică implică de obicei introducerea unui balon în esofag și umflarea acestuia.
Esofagomiotomia este un tip de intervenție chirurgicală care vă poate ajuta dacă aveți acalazie.
Marea majoritate a procedurilor chirurgicale prin abord minim invaziv – laparoscopic  sunt un succes.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up