Cancerul colorectal

Colonul reprezintă porţiunea tubului digestiv situată între portiunea finala a intestinului subtire şi rect, cu o lungime de aproximativ 150 cm.
Din punct de vedere anatomic, colonul este format din 7 părţi succesive ce împreună alcătuiesc cadrul colic:

• cecul;
• colonul ascendent;
• unghiul drept (hepatic) al colonului;
• colonul transvers;
• unghiul stâng (splenic) al colonului;
• colonul descendent;
• colonul sigmoid;
• Rectul este format din 2 părţi distincte anatomic:
  – ampula rectală;
  – canalul  anal.

Colonul are trei funcţii principale:

• digerarea  si absorbtia nutrientilor din mancare
• concentrarea materiilor fecale  si absorbtia  fluidelor  (si electroliti) din acestea
• stocarea şi evacuarea  de materii fecale

Partea dreaptă a colonului joacă un rol major în absorbţia de apa şi electroliţi, în timp ce partea stanga este responsabila pentru depozitarea şi evacuarea materiilor fecale.
Cancerul este transformarea celulelor normale, astfel incat acestea cresc si se multiplica anormal.
Cancerul colorectal este al doilea cancer ca frecventa pe plan mondial.

Care sunt persoanele cu risc in dezvoltarea cancerului colo-rectal
Deşi cancerul colorectal poate aparea la orice varsta, mai mult de 90% dintre pacienţi au varste de peste 40 de ani, moment din care riscul se dublează cu fiecare zece ani. În plus, faţă de vârstă, alţi factori de risc includ istoricul familial de cancer colorectal şi polipi şi o istorie personală de colita ulcerativa, boala Crohn, polipi sau cancer la alte organe, mai ales de san sau uter,dieta saraca in fibre si bogata in grasimi.

Cum se dezvolta cancerul colo-rectal?
Este general acceptat faptul că aproape toate cancerele colorectale se dezvolta din polipi benigni. Aceste creşteri de tesut colonic apar pe peretele intestinal şi pot creşte, în cele din urmă, în mărime şi se pot transforma in cancer. Indepartarea polipilor benigni are un rol important in medicina preventivă.

Care sunt simptomele?
Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală (rectoragiile) şi schimbările legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanta de constipaţie cu diaree. Durerile abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectala extinsa.
Din păcate, mulţi polipi sau cancere incipiente nu reuşesc să producă simptome.

Screening cancer colo-rectal

Prin urmare, este important ca examenul de rutină sa includa proceduri de detectare a cancerului colorectal, la persoanele peste 50 de ani (la persoanele care nu intra in categoriile de risc).
Există mai multe metode pentru detectarea precoce a cancerului colorectal.
Acestea includ tuseul rectal, un test de detectare a sangelui din materiile fecale, sigmoidoscopia flexibila si colonoscopia. Persoanele care au o ruda de gradul I (parinte sau un frate), cu cancer de colon sau polipi ar trebui să înceapă testele de screening de cancer de colon la vârsta de 40 de ani.

Cum se trateaza cancerul colo-rectal?

Cancerul colorectal necesită o intervenţie chirurgicală, în aproape toate cazurile,pentru o vindecare completă.
Radiaţiile şi chimioterapia sunt folosite ca metode adjuvante faţă de intervenţia chirurgicală.
Rata de vindecare scade la 50% sau mai puţin, atunci când este diagnosticat în faze avansate.
5% din toţi pacienţii cu cancer colorectal necesita o colostomie (anus contra naturii) dupa interventia chirurgicala.
Interventiile chirurgicale pentru cancer colorectal se pot efectua:
– pe cale deschisa
– pe cale laparoscopica (minim invaziva)
Vezi interventia chirurgicala laparoscopica realizata de Dr. Gabriel Matei

Cancerul colo-rectal poate fi prevenit?
Cel mai important pas spre prevenirea cancerului de colon este efectuarea unui test de screening.
Orice test de screening anormal ar trebui să fie urmat de o colonoscopie.

Colonoscopia oferă o examinare detaliată a intestinului. Polipii pot fi identificati şi de multe ori chiar eliminati în cursul colonoscopiei.
Există unele dovezi că dieta poate juca un rol semnificativ in prevenirea cancerului colorectal. Din ceea ce ştim, un aport ridicat de fibre, dieta saraca in grasimi este singura măsură alimentara care ar putea ajuta la prevenirea cancerului colorectal.
În cele din urmă, trebuie să se acorde o atenţie deosebita la schimbările de tranzit intestinal. Orice modificare, cum ar fi constipaţia persistenta, diareea, sau sangerarile rectale, ar trebui să fie discutata cu medicul dumneavoastră.

Dupa interventia chirurgicala

Urmărirea postoperatorie ar trebui să includă următoarele:

• examen colonoscopic la trei luni dupa operatie, un an si la trei ani
• examen CT abdominal si pelvin
• test pentru sangerarile oculte, urmat de colonoscopie în cazul în care rezultatul testului este pozitiv.

Un alt instrument de screening reprezinta măsurarea antigenului carcinoembrionar (CEA) pentru a testa recurenţa, recidiva cancerului colorectal.
CEA trebuie să fie măsurat înainte de intervenţia chirurgicala pentru cancer de colon si apoi la intervale de doua-trei luni.