loading...



Blog

ARTICOLE

Laparoscopic-Hysterectomy.png

Histerectomia reprezinta procedura chirurgicala prin care se indeparteaza uterul. O histerectomie totală înseamnă că uterul şi colul uterin, parte a uterului care stabilizează uterul prin ataşarea la ligamentele mari din pelvis şi se continua cu vaginul, sunt eliminate.

Din punct de vedere istoric, histerectomia a fost efectuata fie printr-o incizie la nivelul abdomenului (orizontala sau o incizie verticala intre ombilic si osul pubian) sau, în cazul în care uterul nu este prea mare, o incizie în partea de sus a vaginului (histerectomie vaginala). Atunci când se face o incizie la nivelul abdomenului, nu doar pielea, ci si multe alte straturi trebuie să fie tăiate. Acest lucru produce o crestere semnificativa a durerii post-operatorii şi a timpului de recuperare. O histerectomie vaginala reduce durerea si timpul  de recuperare, dar poate fi efectuată doar la femeile care au un uter relativ mic şi nu au alte boli sau intervenţii chirurgicale anterioare care ar putea dezvolta un proces aderential. De asemenea, colul uterin trebuie să fie înlăturat într-o histerectomie vaginala.

Histerectomia laparoscopica  se realizează prin trei sau patru mini incizii: o incizie de un cm la nivelul ombilicului, cea de-a doua sub ombilic, şi doua incizii mai mici, în apropiere de oasele şoldului.

AVANTAJELE HISTERECTOMIEI PRIN ABORD LAPAROSCOPIC

  • estetice
  • recuperare rapida si timp de spitalizare redus
  • dureri postoperatorii minime
  • risc minim de dezvoltare a proceselor aderentiale
  • risc minim de dezvoltare a herniilor incizionale (eventratii)


HISTERECTOMIE TOTALA SAU SUPRACERVICALA?

La sfarsitul anilor ’90, a devenit populara tehnica  de indepartare a colului uterin, după ce câteva studii au indicat că funcţia sexuală după histerectomiile supracervicale a fost mai bună decât după o histerectomie totala.

Studii care să compare histerectomia laparoscopica supracervicala (lăsând col uterin în loc) şi histerectomia laparoscopica totala (scoaterea colul uterin, împreună cu uter) au fost publicate recent. Se pare că nu există, într-adevăr, nicio diferenţă în funcţia sexuala între cele două proceduri.
Daca o femeie are testul Papanicolau anormal  sau  prolaps de col uterin, ca urmare a naşterii copilului, este de preferat sa se faca histerectomie totala.
Daca o femeie nu are probleme cu statica  pelvină şi are o istorie de frotiuri Papanicolau normale, se poate opta pentru histerectomie supracervicala. Potenţialele consecinţe negative ale histerectomiei supracervicale includ posibilitatea dezvoltarii prolapsului, pentru un test Papanicolau anormal sau chiar cancer de col uterin.

CAND ESTE INDICATA HISTERECTOMIA LAPAROSCOPICA?
Patologia fibromatoasa uterina (fibroamele uterine) are o incidenta de aproximativ 40% in populatia de sex feminin, indiferent de varsta. Aceasta patologie are o componenta importanta genetica. Ele sunt aproape întotdeauna benigne, dar pot provoca sângerări menstruale foarte importante, sangerari intre perioadele menstruale, sau pur şi simplu dureri intense abdominale. O femeie poate avea unul sau mai multe formatiuni fibromatoase uterine. Cele mai multe histerectomii se fac pentru fibroame. În cazul în care fibromul uterin  este mare, o histerectomie vaginala poate fi dificil de efectuat. Histerectomia laparoscopica este posibilă, în general, în aceste cazuri, cu excepţia cazului în care uterul este enorm. Chiar daca uterul este foarte mare, terapia  medicamentoasa poate fi folosita pentru câteva luni pentru a micsora uterul si acest lucru sa faca posibila histerectomie laparoscopica.

Adenomioza este forma cea mai frecventa de endometrioza si se formeaza prin fixarea in profunzimea muschilor uterului a focarelor endometriozice, caz in care au loc modificari uterine: uter usor marit in volum, pereti ingrosati cu focare adenomiozice (tumorete, insule glandulare endometriale) in grosimea miometrului, in vecinatatea mucoasei sau in subseroasa. Adenomioza intereseaza in general tot uterul, mai rar numai o portiune a acestuia. Proliferarile endometriale pot penetra peritoneul visceral si astfel pot da nastere la endometrioza pelvina extinsa, cu aderente dense ale organelor genitale la rect sau la alte organe invecinate. Adenomioza se asociaza cu fibromatoza uterina in mai mult de 50% din cazuri, cu cancerul de corp uterin in 33% din cazuri sau cu endometrioza externa in aproximativ 70% din cazuri. Din nou, histerectomia laparoscopica este o soluţie bună pentru această problemă.

Hiperplazia este proliferarea mucoasei uterine. Hiperplazia poate provoca hemoragie abundentă şi între perioadele de sângerare. Dacă hiperplazia uterina este lasata netratata, aceasta se poate transforma in hiperplazie complexa. O femeie cu hiperplazicomplexa sau complexa cu atipii  este un candidat pentru o histerectomie laparoscopica. În general, este recomandat ca o histerectomie laparoscopica totala sa se efectuează în acest caz. Aderenţele  pelvine pot face o histerectomie vaginala dificila sau imposibila. Aderenţele  pot rezulta din interventiile chirurgicale anterioare, endometrioza sau infecţie.

CATEVA CUVINTE DESPRE TEHNICA CHIRURGICALA
Aceasta operatie se realizeaza sub anestezie generala. După ce pacienta este adormita, un manipulator uterin  este plasat prin vagin in colul uterin. Se face o mica incizie la baza ombilicului şi doua incizii mai mici sunt făcute în apropiere de oasele şoldului. Instrumentul optic este plasat prin incizia de la nivelul  buricului. Instrumentele care prind uterul, coaguleaza si taie  sunt plasate prin celelalte incizii mici. Uterul (cu sau fără trompele uterine) şi ovarele sunt eliberate de pachetele vasculare si alementele de sustinere (ligamente), dupa care se exteriorizeaza prin vagin. Transa vaginala este suturata laparoscopic sau pe cale vaginala. Cavitatea abdominala este bine verificata pentru orice sângerare, instrumentele sunt scoase şi gazul care a fost folosit pentru a umple abdomenul este golit. Inciziile sunt inchise cu suturi.

CE RISCURI EXISTA LA HISTERECTOMIA LAPAROSCOPICA?
Cele mai frecvente leziuni care au fost raportate în asociere cu această procedură includ leziuni ale anselor intestinale si a vezicii urinare, leziuni de ureter (tubul care face legatura intre  rinichi la vezica urinara) şi leziuni ale vaselor sangvine.

EXTERNAREA
Se face la 24-48 de ore de la operatie, daca evolutia postoperatorie este favorabila si daca nu este grevata de aparitia complicatiilor (durere, hemoragii, infectii, etc.), intr-un procent mic de cazuri.

RECUPERAREA DUPA OPERATIE
Majoritatea pacientelor se intorc la activitatea normala dupa cel mult doua saptamani. In prima saptamana, persista o sensibilitate dureroasa la nivelul plagilor postoperatorii.
Firele de sutura sunt scoase la 7 zile postoperator, iar daca sunt din material absorbabil nu necesita extragere.


Dr. Gabriel Matei
Absolvent al UMF "Carol Davila" din București (2003), medic primar chirurgie generală, competență în chirurgia laparoscopică avansată.
În contact deschis cu pacienții și permanent devotat ocupației profesionale.

© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up