loading...



Blog

ARTICOLE

Diverticulita.png

Diverticuloza reprezinta situatia in care se formeaza structuri saculare la nivelul pliurilor mucoasei intestinale (cel mai frecvent la nivelul colonului sigmoid). Inflamatia acestor diverticuli reprezinta diverticulita.

Cum se manifesta diverticulita?
Diverticuloza este deseori asimtomatica, astfel incat pacientii nu sunt constienti de prezenta diverticulilor.
Diverticulita (inflamatia diverticulilor) se manifesta prin :
– dureri abdominale intense, ce survin deseori in partea stanga a abdomenului (sediul durerii depinde de localizarea diverticulilor implicati)
– febra si cresterea markerilor de inflamatie (leucocite,VSH si proteina C reactiva).
Pacientii mai pot prezenta greturi, varsaturi, constipatie, diaree si/sau scaune cu sange.
In cazuri grave, poate surveni perforarea sau obstructia intestinala.

Triada clasica este: durere in fosa iliaca stanga (partea stanga a abdomenului), febra si hiperleucocitoza (cresterea numarului de leucocite-globule albe).

Cum apare diverticulita?

Diverticulii apar cand presiunea crescuta actioneaza asupra unei zone subtiri din peretele intestinului, in special daca persoana are probleme de tranzit intestinal (constipatie) sau foloseste prea des laxative.
Varsta  (pacientii peste 40 ani, din cauza scaderii elasticitatii peretelui intestinal)
Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi  (diverticulita fiind rara in tarile in care predomina o dieta bogata in fibre alimentare)
Sedentarismul si obezitatea

Cum se diagnosticheaza diverticulita?

Diagnosticul diverticulitei este pus in urma examenului clinic la care se adauga investigatii suplimentare:
– analize de sange
– examen radiologic si examen CT abdominal – examinarea de electie in acest caz.
Colonoscopia este contraindicata in cazul diverticulitei.

Tratament diverticulita

In functie de severitatea inflamatiei si a proceselor infectioase si starea generala a pacientului tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical.
La pacientii cu diverticulita fara complicatii este indicat un tratament medicamentos cu antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile.
Cei mai multi pacienti cu diverticulita acuta raspund la tratamentul medicamentos dar 15 -30% necesita interventie chirurgicala datorita complicatiilor dezvoltate sau a lipsei de raspuns la acest tratament.

Tratamentul chirurgical

Interventia chirurgicala este indicata la pacientii cu episoade recurente si agresive de diverticulita, in general dupa cel de-al doilea puseu acut de diverticulita sau in cazul complicatiilor – abces, peritonita, ocluzie intestinala.

Tipurile de interventii chirurgicale pot fi:
1. rezectia de intestin cu anastomoza primara (se poate face clasic sau laparoscopic)
2. rezectie intestinala cu colostomie

Rezectia (indepartarea chirurgicala a partii afectate a intestinului), urmata de reconectarea segmentelor sanatoase ale colonului (anastomoza) este interventia chirurgicala standard in cazul diverticulitei. In functie de extinderea inflamatiei, chirurgia poate fi traditionala sau laparoscopica.

Beneficiile in abordul minim invaziv  (laparoscopic)  sunt legate de trauma chirurgicală minora.
Inciziile mici, utilizate în chirurgia laparoscopică, sunt asociate cu dureri considerabil mai mici (medicamente antialgice mai putine postoperator), diasparitia mai devreme a ileusului postoperator (obstrucţia intestinală cauzată de paralizie temporară), reluarea mai repede a alimentatiei pe gura şi spitalizarea mai scurtă. Unele studii au remarcat mai puţine complicaţii după abordul laparoscopic.
De cele mai multe ori, durerea postoperatorie este legată de mărimea inciziei abdominale. Prin urmare, este logic că abordul laparoscopic, care utilizează incizii mici, este asociat cu mai puţină durere şi mai puţină nevoie de medicamente antialgice postoperator fata de abordul deschis clasic. Pacienţii care suferă o colectomie laparoscopica pot relua dieta orala mai devreme decât cei operati clasic, deschis.

Majoritatea studiilor au arătat că pacienţii cu colectomie laparoscopica sunt externati din spital cu 1-3 zile mai devreme decât pacienţii care suferă o colectomie deschisa,clasica.

Pacienţii cu abord minim invaziv au revenit la activitatea lor obişnuită, în medie, la două săptămâni după intervenţia chirurgicala, în timp ce pacienţii care au suferit o colectomie deschisa se întorc la activitatea lor obişnuită la aproximativ şapte săptămâni după intervenţia chirurgicala.

Rezectia cu colostomie (anus contra naturii) este efectuata in cazurile in care inflamatia extinsa nu permite reconectarea colonului la rect. Cateva luni mai tarziu, dupa vindecarea inflamatiei, chirurgul poate efectua o a doua operatie pentru a reconecta colonul la rect.


a5097976825266_Appendicitis2.jpg

Tumorile apendiculare – metode de diagnostic si tratament chirurgical minim invaziv

Mucocelul apendicular este o boală rară (0,3% din toate apendicectomiile) şi se caracterizează prin acumularea de material mucoid în lumenul apendicular. Etiopatogenia poate fi inflamatorie sau neoplazica.
Patru entităţi pot fi diferenţiate pe baza caracteristicilor histopatologice epiteliale:
– mucocelul apendicular simplu (AM),
– mucocel cu hiperplazie epitelială,
– chistadenomul
– chistadenocarcinomul.

Diseminarea celulelor neoplazice şi a materialului mucoid în cavitatea abdominală, cauzata de perforatia apendiculara reprezinta din punct de vedere clinic pseudomyxoma peritonei, care reprezinta evoluţia dramatică în 10-15% din cazuri.

Din punct de vedere clinic, poate ramane asimptomatic sau se poate manifesta cu dureri abdominale, care pot fi asociate cu prezenta unei mase palpabile. Cea mai frecventă manifestare clinică este durerea în fosa iliacă dreaptă.
Diagnosticul preoperator este rar si este mult mai frecvent pus intraoperator.

Terapia chirurgicala este fundamentala: apendicectomia este curativa pentru mucocelul apendicular simplu, pentru mucocelul apendicular cu hiperplazie epitelială şi pentru chistadenomul apendicular de bază intacta; rezectia cecala este indicata pentru chistadenomul cu baza mare de implantare; hemicolectomia dreapta reprezinta tratamentul de electie în cazul chistadenocarcinomului apendicular.

PREZENTARE DE CAZ

Pacienta CC, in varsta de 49 ani, s-a prezentat la consultul chirurgical cu dureri in fosa iliaca dreapta (zona din dreapta jos) insotite de sindrom dispeptic (greata,varsaturi,lipsa poftei de mancare).

Ecografia abdominala a evidentiat o colectie lichidiana in zona respectiva,diagnostic intarit si de examenul RMN.

Pacientei i s-a propus interventia laparoscopica si s-a evidentiat tumora apendiculara cu baza mica de implantare – s-a efectuat apendicectomie laparoscopica iar piesa a fost trimisa la examen histopatologic (chistadenom mucinos -rezectie completa).Examenul colonoscopic (inclusiv biopsiile din zona apendiculara) si examenul RMN nu au aratat modificari,astfel incat in acest caz,apendicectomia a fost tratamentul adecvat si nu necesita tratament complementar.

Pacienta va intra in potocolul standard de urmarire postoperatorie.


inguinal-hernia.png

Operatia de hernie inghinala efectuata prin abord laparoscopic se efectueaza numai cu anestezie generala, astfel incat veti avea nevoie de o spitalizare de 24 de ore.

Dupa ce interventia chirurgicala se incheie, veti sta aproximativ 1-2 ore, in salonul postoperator, iar cand va veti putea mobiliza, veti fi dus in rezerva dumneavoastra din sectia de chirurgie.

In general, persista o durere minima dupa operatie cam 24 de ore, dar care cedeaza la medicamentele antialgice.

DIETA
Nu exista restrictii alimentare dupa operatia de hernie inghinala, deci nu veti avea nevoie de regim alimentar. Cel mai bine este să începeţi cu o dieta scăzuta in grăsimi si sa introduceti in alimentatie o cantitate mai mare de fibre (fructele proaspete sau cele uscate-merele, perele, piersicile, strugurii, prunele proaspete şi mai ales cele uscate, curmalele, smochinele, alunele şi nucile, legumele crude – salata verde, sfecla roşie, varza, fasolea, mazărea, morcovii şi ridichile, cerealele integrale şi consumul regulat de lichide care accelerează tranzitul intestinal). Evitaţi alimentele prajite sau alimentele grase, cum ar fi smântâna si sosurile, in primele zile de dupa operatie. Beti multe lichide, apa plata sau ceaiuri.

INGRIJIREA PLAGII
Pansamentele de la cele 3 mini-incizii trebuie schimbate la fiecare 24-48 de ore dupa operatie. Puteţi face duş la 24 de ore după operaţie, dar nu frecati peste suprafata cu steri-strip-uri (este de preferat sa aveti pansament rezistent la apa). Evitaţi baia sau inotul in primele 7 zile de dupa operatie.

ACTIVITATE FIZICA
Incearcati sa mergeti de cel putin trei ori pe zi, plimbari scurte. Scarile nu sunt dăunătoare (nu este contraindicat urcatul sau coboratul scarilor). Evitati ridicarea greutatilor mai mari de 3 kg. Sunt interzise activitatile obositoare, actul sexual, până după prima dumneavoastră vizită de urmărire (la 7 zile postoperator). Puteti sa conduceti automobilul imediat dupa externare. Activitatea fizica intensa este interzisa timp de 20-30 de zile de la operatie (ridicatul de greutati, exercitiile de tonifiere musculatura abdominala, etc).

MEDICATIA
Veţi primi o reţetă cu analgezice si antiinflamatorii.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up