loading...



Blog

ARTICOLE

a5097976825266_Appendicitis2.jpg

Tumorile apendiculare – metode de diagnostic si tratament chirurgical minim invaziv

Mucocelul apendicular este o boală rară (0,3% din toate apendicectomiile) şi se caracterizează prin acumularea de material mucoid în lumenul apendicular. Etiopatogenia poate fi inflamatorie sau neoplazica.
Patru entităţi pot fi diferenţiate pe baza caracteristicilor histopatologice epiteliale:
– mucocelul apendicular simplu (AM),
– mucocel cu hiperplazie epitelială,
– chistadenomul
– chistadenocarcinomul.

Diseminarea celulelor neoplazice şi a materialului mucoid în cavitatea abdominală, cauzata de perforatia apendiculara reprezinta din punct de vedere clinic pseudomyxoma peritonei, care reprezinta evoluţia dramatică în 10-15% din cazuri.

Din punct de vedere clinic, poate ramane asimptomatic sau se poate manifesta cu dureri abdominale, care pot fi asociate cu prezenta unei mase palpabile. Cea mai frecventă manifestare clinică este durerea în fosa iliacă dreaptă.
Diagnosticul preoperator este rar si este mult mai frecvent pus intraoperator.

Terapia chirurgicala este fundamentala: apendicectomia este curativa pentru mucocelul apendicular simplu, pentru mucocelul apendicular cu hiperplazie epitelială şi pentru chistadenomul apendicular de bază intacta; rezectia cecala este indicata pentru chistadenomul cu baza mare de implantare; hemicolectomia dreapta reprezinta tratamentul de electie în cazul chistadenocarcinomului apendicular.

PREZENTARE DE CAZ

Pacienta CC, in varsta de 49 ani, s-a prezentat la consultul chirurgical cu dureri in fosa iliaca dreapta (zona din dreapta jos) insotite de sindrom dispeptic (greata,varsaturi,lipsa poftei de mancare).

Ecografia abdominala a evidentiat o colectie lichidiana in zona respectiva,diagnostic intarit si de examenul RMN.

Pacientei i s-a propus interventia laparoscopica si s-a evidentiat tumora apendiculara cu baza mica de implantare – s-a efectuat apendicectomie laparoscopica iar piesa a fost trimisa la examen histopatologic (chistadenom mucinos -rezectie completa).Examenul colonoscopic (inclusiv biopsiile din zona apendiculara) si examenul RMN nu au aratat modificari,astfel incat in acest caz,apendicectomia a fost tratamentul adecvat si nu necesita tratament complementar.

Pacienta va intra in potocolul standard de urmarire postoperatorie.


fosa-iliaca-dreapta.png

Abordul laparoscopic in sindromul dureros de fosa iliaca dreapta

Sindromul dureros de fosa iliaca dreapta apare in situatiile in care, dupa efectuarea explorarilor clinice si paraclinice, nu se poate stabili cu certitudine carui organ din etajul hemiabdomenului drept, portiunea infraombilicala i se datoreaza suferinta clinica.

Problemele de diagnostic preoperator apar mai ales in cazul femeilor, rezultand din vecinatatea anatomica dintre apendice si organele genitale interne, semnele clinice asemanatoare si frecventa asemanatoare a afectarii lor in perioada activa genital (80%). Acest diagnostic se intalneste si la barbati, intr-un procent mult mai mic, varsta inaintata sau contextul clinic atipic ridicand suspiciunea unei suferinte nonapendiculare.

SIMPTOMATOLOGIE

  • durere abdominala la nivelul fosei iliace drepte (dreapta jos)
  • tulburari de tip dispeptic – greata, inapetenta, balonari, tulburari de tranzit intestinal
  • tulburari menstruale, stare febrila, tulburari urinare

La femei, simptomatologia prezinta frecvent asocierea durere in fosa iliaca dreapta, cu sensibilitate in zona anexiala dreapta la examenul genital si probe biologice de inflamatie acuta, stabilirea diagnosticului de suferinta anexiala sau apendiculara fiind de multe ori imposibila.

ANALIZELE DE LABORATOR
Probele biologice evidentiaza in majoritatea cazurilor un sindrom inflamator acut – leucocite normale sau moderata leucocitoza (cresterea moderata a leucocitelor), asociind si modificarea altor teste biologice de inflamatie acuta (VSH, fibrinogen).

EXPLORARI PARACLINICE
Cea mai utilizata metoda de diagnostic – ecografia abdomino-pelvina – trebuie efectuata la toti pacientii cu simptomatologie sugestiva pentru sindrom dureros de fosa iliaca dreapta, si poate pune diagnosticul de apendicita acuta, patologie anexiala dreapta sau litiaza renala dreapta, sarcina extrauterina, etc.

Sindromul dureros de fosa iliaca dreapta poate avea drept cauze:

  • apendicita acuta fiind cea mai frecventa in cazul barbatilor sub 50 ani (70%)
  • sarcina extrauterina este cea mai frecventa si potential letala cauza la femei (test de sarcina pozitiv, cu cavitate uterina nelocuita la examenul ecografic ridica suspiciunea de sarcina ectopica, diagnosticul clinic fiind dificil in absenta complicatiei hemoragice)
  • litiaza ureterala dreapta
  • piosalpinxul drept
  • chistele ovariene drepte voluminoase sau chiar torsionate, tumorile ovariene complicate
  • boala inflamatorie pelvina (BIP) endometrioza sau torsiunea/necrobioza unui fibrom uterin subseros
  • tuberculoza sau actinomicoza abdominala
  • tumori enterale benigne
  • tumori retroperitoneale
  • sindromul aderential, necroza (torsiunea) unui segment epiplooic
  • diverticulita de colon ascendent
  • perforatii enterale prin corp strain – ingerat accidental sau migrat (de exemplu dispozitiv intrauterin migrat trans-uterin, DIU)
  • torsiunea izolata a trompei uterine drepte

Utilizarea abordului minim invaziv (laparoscopia) permite atat precizarea diagnosticului, cat si tratamentul miniinvaziv al patologiei gasite intraoperator (apendicectomie, chistectomie, salpingectomie, enterectomie, etc.) si are avantaje indiscutabile: durere postoperatorie redusa, refacere postoperatorie rapida, reinsertie sociala rapida (cu doua saptamani mai repede decat in cazul chirurgiei clasice), posibilitatea efectuarii de efort fizic intens mai repede, riscul producerii unei eventratii postoperatorii – ruperea operatiei – scazand foarte mult, rezultat estetic superior (cicatricile postoperatorii sunt evident mai mici si rezultatul cosmetic este mult mai bun).


pacient-diabetic-operatie.png

Riscurile pacientului diabetic in fata unei interventii chirurgicale

In afara de riscurile normale ale intrerventiilor chirurgicale,pacientii diabetici se confruntă cu riscuri suplimentare, atunci cand trec printr-o procedura chirurgicala. Aceste riscuri sunt ridicate in cazul in care aveti diabet zaharat diagnosticat de operioada mare de timp, in cazul in care nivelul glicemiei este mare sau un diabet zaharat dezechilibrat. Pacienţii care au prezentat deja complicatii majore de diabet zaharat, cum ar fi neuropatia sau care necesită o amputatie, prezinta risc maxim.

COMPLICATII POSIBILE ALE PACIENTILOR DIABETICI DUPĂ OPERATIE:

  • hiperglicemia (glucoza serica ridicata) sau hipoglicemia (glucoza scazuta în sange)
  • slaba vindecarea a ranilor, cicatrizarea lenta
  • infectia, inclusiv infectii ale plagii, pneumonie, infecţii ale tractului urinar sau sepsis
  • sindromul hiperglicemic hiperosmolar nonketotic (HHNK)
  • cetoacidoza diabetica (DKA)
  • dezechilibru electrolytic – condiţie posibila în cazul în care nivelurile de electroliti (sodiu, potasiu) cresc sau scad în mod semnificativ, ceea ce poate provoca probleme semnificative la nivelul inimii sau intregului organism

CE POT FACE PACIENTII DIABETICI PENTRU UN REZULTAT BUN AL INTERVENTIEI CHIRURGICALE?
Printr-un control bun al diabetului cresc semnificativ sansele unui rezultat excelent postoperator.
Pastrarea glucozei din sange in cadrul parametrilor recomandati de medicul dumneavoastra este cheia succesului. Dieta si exercitiile fizice inainte de operatie sunt foarte importante si absolut necesare.
Este important sa va mentineti la un nivel minim de stres, deoarece stresul fizic (chirurgie) şi stresul emotional (ingrijorare, frica, anxietate) pot provoca crestera nivelului glucozei din sange.
Daca consumati bauturi alcoolice sau fumati, acesta este momentul sa le eliminati.
Eliminarea alcoolului va ajuta sa va controlati mai bine glucoza din sange (nivelul glicemiei) iar renuntatul la fumat va fi benefic in cazul unei anestezii generale.

LA CE SA VA ASTEPTATI IN TIMPUL INTERNARII IN SPITAL
Modul in care diabetul zaharat este gestionat la domiciliu poate fi foarte diferit de modul în care este gestionat în spital.
Un bun exemplu este utilizarea de insulina administrata IV (intravenos), mai degrabă decât celelalte tipuri disponibile.
Nivelul de glucoză poate fi menţinut într-o fereastră mult mai restransă în timpul sejurului in spital. Dieta in spital va fi speciala pentru diabetic (recomandata de catre medicul nutritionist).

CARE SUNT INTREBARILE CE TREBUIE ADRESATE MEDICULUI CHIRURG?

  • Cine va gestiona diabetul zaharat în timpul spitalizarii mele: chirurgul, medicul anestezist sau diabetologul?
  • Cine va gestiona diabetul zaharat in timpul interventiei?  (trebuie sa avertizati medicul anestezist inca de la consultul preanestezic).
  • Ar trebui sa mai iau insulina în dimineaţa zilei de operatie?
  • Cum sa procedez daca am un episod de glucoza scazuta sau ridicata în dimineata zilei de operatie?
  • Cand trebuie sa mananc sau sa beau inainte de operatie?

DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA
Dupa operatie, alimentatia speciala si controlul strict glicemic continuă. Nutritia adecvata va oferi premizele unei recuperari bune şi un nivel normal de glucoza va avea ca rezultat o vindecare rapida.

Pacientii cu neuropatie diabetica nu resimt semnele infectiei precum pacientii fara diabet. Verificati-va temperatura in mod frecvent.

ATENTIE! Orice exteriorizare de lichid purulent de la nivelul plagii postoperatorii, orice inrosire a tegumentului de langa incizie, temperatura peste 38.3 grade Celsius, durerea si umflarea tegumetului din jurul plagii sunt semne de alarma pentru care trebuie sa consultati medicul chirurg.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up