loading...



Blog

ARTICOLE

Diverticulita.png

Diverticuloza reprezinta situatia in care se formeaza structuri saculare la nivelul pliurilor mucoasei intestinale (cel mai frecvent la nivelul colonului sigmoid). Inflamatia acestor diverticuli reprezinta diverticulita.

Cum se manifesta diverticulita?
Diverticuloza este deseori asimtomatica, astfel incat pacientii nu sunt constienti de prezenta diverticulilor.
Diverticulita (inflamatia diverticulilor) se manifesta prin :
– dureri abdominale intense, ce survin deseori in partea stanga a abdomenului (sediul durerii depinde de localizarea diverticulilor implicati)
– febra si cresterea markerilor de inflamatie (leucocite,VSH si proteina C reactiva).
Pacientii mai pot prezenta greturi, varsaturi, constipatie, diaree si/sau scaune cu sange.
In cazuri grave, poate surveni perforarea sau obstructia intestinala.

Triada clasica este: durere in fosa iliaca stanga (partea stanga a abdomenului), febra si hiperleucocitoza (cresterea numarului de leucocite-globule albe).

Cum apare diverticulita?

Diverticulii apar cand presiunea crescuta actioneaza asupra unei zone subtiri din peretele intestinului, in special daca persoana are probleme de tranzit intestinal (constipatie) sau foloseste prea des laxative.
Varsta  (pacientii peste 40 ani, din cauza scaderii elasticitatii peretelui intestinal)
Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi  (diverticulita fiind rara in tarile in care predomina o dieta bogata in fibre alimentare)
Sedentarismul si obezitatea

Cum se diagnosticheaza diverticulita?

Diagnosticul diverticulitei este pus in urma examenului clinic la care se adauga investigatii suplimentare:
– analize de sange
– examen radiologic si examen CT abdominal – examinarea de electie in acest caz.
Colonoscopia este contraindicata in cazul diverticulitei.

Tratament diverticulita

In functie de severitatea inflamatiei si a proceselor infectioase si starea generala a pacientului tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical.
La pacientii cu diverticulita fara complicatii este indicat un tratament medicamentos cu antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile.
Cei mai multi pacienti cu diverticulita acuta raspund la tratamentul medicamentos dar 15 -30% necesita interventie chirurgicala datorita complicatiilor dezvoltate sau a lipsei de raspuns la acest tratament.

Tratamentul chirurgical

Interventia chirurgicala este indicata la pacientii cu episoade recurente si agresive de diverticulita, in general dupa cel de-al doilea puseu acut de diverticulita sau in cazul complicatiilor – abces, peritonita, ocluzie intestinala.

Tipurile de interventii chirurgicale pot fi:
1. rezectia de intestin cu anastomoza primara (se poate face clasic sau laparoscopic)
2. rezectie intestinala cu colostomie

Rezectia (indepartarea chirurgicala a partii afectate a intestinului), urmata de reconectarea segmentelor sanatoase ale colonului (anastomoza) este interventia chirurgicala standard in cazul diverticulitei. In functie de extinderea inflamatiei, chirurgia poate fi traditionala sau laparoscopica.

Beneficiile in abordul minim invaziv  (laparoscopic)  sunt legate de trauma chirurgicală minora.
Inciziile mici, utilizate în chirurgia laparoscopică, sunt asociate cu dureri considerabil mai mici (medicamente antialgice mai putine postoperator), diasparitia mai devreme a ileusului postoperator (obstrucţia intestinală cauzată de paralizie temporară), reluarea mai repede a alimentatiei pe gura şi spitalizarea mai scurtă. Unele studii au remarcat mai puţine complicaţii după abordul laparoscopic.
De cele mai multe ori, durerea postoperatorie este legată de mărimea inciziei abdominale. Prin urmare, este logic că abordul laparoscopic, care utilizează incizii mici, este asociat cu mai puţină durere şi mai puţină nevoie de medicamente antialgice postoperator fata de abordul deschis clasic. Pacienţii care suferă o colectomie laparoscopica pot relua dieta orala mai devreme decât cei operati clasic, deschis.

Majoritatea studiilor au arătat că pacienţii cu colectomie laparoscopica sunt externati din spital cu 1-3 zile mai devreme decât pacienţii care suferă o colectomie deschisa,clasica.

Pacienţii cu abord minim invaziv au revenit la activitatea lor obişnuită, în medie, la două săptămâni după intervenţia chirurgicala, în timp ce pacienţii care au suferit o colectomie deschisa se întorc la activitatea lor obişnuită la aproximativ şapte săptămâni după intervenţia chirurgicala.

Rezectia cu colostomie (anus contra naturii) este efectuata in cazurile in care inflamatia extinsa nu permite reconectarea colonului la rect. Cateva luni mai tarziu, dupa vindecarea inflamatiei, chirurgul poate efectua o a doua operatie pentru a reconecta colonul la rect.


Laparoscopy.png

Chirurgia laparoscopica – generalitati

Laparoscopia este o procedura chirurgicala care se realizeaza prin incizii foarte mici la nivelul abdomenului, folosind instrumente de specialitate.
Un instrument subţire, numit laparoscop, este introdus in cavitatea abdomenului şi oferă chirurgului o imagine extrem de clară, pe un monitor TV, din interiorul cavitatii abdominale.

Laparoscopul este dotat cu lentile ca si telescopul, pentru a amplifica structuri ale corpului, o lumină puternică, pentru a le lumina, si o camera video in miniatura.
Instrumentele chirurgicale de specialitate pot fi introduse in cavitatea abdominala prin incizii mici. Acest tip de chirurgie este numita “chirurgie minim invaziva”, datorita inciziilor foarte mici utilizate si totodata a impactului minim asupra structurilor organismului.

Termenul LAPARO provine de la un cuvânt grecesc care înseamnă “flanc” (regiunea corpului dintre coaste si solduri).
Laparoscopia (abordul minim invaziv) este interventia chirurgicala ideala pentru pacient pentru ca foloseste doar cateva incizii foarte mici, in comparatie cu chirurgia clasica deschisa, care necesită o incizie mai mare, ce taie si straturile de sub piele (muschi, etc.).
Inciziile mici provoaca daune minime organismului (piele, muschi, grasime), astfel că pacientul poate merge acasă mult mai devreme.

Mulţi oameni se pot întoarce la locul de muncă şi la rutina lor normala in trei până la cinci zile dupa operatie. În schimb, dupa operatia clasica deschisa, acest timp se poate prelungi pana la cateva saptamani.
Complicatiile postoperatorii si durerea dupa operatie sunt mult diminuate.
Inciziile pentru cele mai multe tipuri de chirurgie laparoscopica se vindeca fara cicatrici vizibile.

Ce fel de anestezie este folosita pentru interventiile laparoscopice?

Pentru toate interventiile laparoscopice se foloseste anestezia generală (relaxeaza muschii si operatia se poate efectua in conditii optime).

Ce tipuri de interventii chirurgicale pot fi efectuate apeland la laparoscopie?

Tipurile de interventii chirurgicale care se pot realiza cu ajutorul acestor tehnici noi, minim invasive, sunt multiple.
Acestea includ interventiile pe abdomen, inima, organe de reproducere, nervi, ureche, nas, sinusuri, gat, articulatii, urologie si vase de sange.
Chirurgia laparoscopica minim invaziva poate fi o alegere potrivită pentru urmatoarele patologii:

Bolile organelor abdominale:

Procedurile ginecologice, inclusiv:

Care sunt posibilele riscuri asociate laparoscopiei?
Deoarece laparoscopia implică “daune” minime la nivelul tesuturilor organismului, aceasta este, în general, mult mai sigura decât interventiile clasice deschise.

O complicatie este o problemă neprevăzută, care apare în timpul sau după intervenţia chirurgicală, cum ar fi hemoragii interne sau leziunile unui organ sănătos.

Riscurile pentru orice tip de interventie chirurgicala pot fi mai mari pentru persoanele care sunt obeze, fumatoare sau au probleme de sănătate asociate (boli de inima, diabet, boli care scad imunitatea).
Laparoscopia necesită anestezie generală, care poarta anumite riscuri. Anestezia generala, moderna, este mult mai sigura iar reacţiile adverse sunt rare.

Leziunile vaselor de sange sau ale organelor interne, care pot provoca sângerări, reprezinta o complicatie rara dar posibila a laparoscopiei.
Uneori, operatia nu poate fi finalizata cu succes prin laparoscopie.
In acel moment, medicul poate converti interventia la cea clasica pentru a finaliza operatia (chiar si medicii cei mai experimentaţi, uneori, descopera in timpul operatiei ca nu o pot finaliza asa cum a fost planificata – laparoscopic).
Boala pacientului, de exemplu, se poate dovedi a fi diferita sau mai extinsă decât a crezut iniţial. Pacientii care au avut interventii chirurgicale anterioare în aceeaşi zonă pot dezvolta tesut cicatricial, care fac dificila pentru medic interventia laparoscopica.


Dr. Gabriel Matei
Absolvent al UMF "Carol Davila" din București (2003), medic primar chirurgie generală, competență în chirurgia laparoscopică avansată.
În contact deschis cu pacienții și permanent devotat ocupației profesionale.

© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up