loading...



Blog

ARTICOLE

GM5.jpg

Operatie laparoscopica tumora colon . Prezentare de caz
Opinia pacientului

Domnul Ion a lucrat mulți ani ca lăcătuş, alți ani i-a petrecut pe şantiere de construcții. Se poate spune că a avut o viață activă, iar alimentația în tot acest timp a fost destul de echilibrată. Totuşi, bolile nu l-au ocolit. A avut mai multe, dar una singură i-a schimbat viața: cancerul la colon.

Totul a început cu sângerări repetate la scaun. Simțea şi câte o durere, dar nu atât de mare încât să îi dea de bănuit că ar putea suferi de o boală gravă.

Asemenea multor persoane cu aceste simptome, primul diagnostic pe care l-a primit, şi pentru care s-a tratat a fost cel de hemoroizi. Suferea, într-adevăr, de această afecțiune.
Cu ajutorul unui tratament medicamentos, Ion s-a vindecat de hemoroizi.Continua să aibă un nivel scăzut de hemoglobină, ceea ce semnala prezența anemiei.
De cele mai multe ori, anemia este semnul evocator al unei stări patologice, iar cauzele ei pot fi multiple.

Pierderea de sânge este una dintre acestea.

Întors la Spitalul Județean din Buzău, singurul spital mai mare din apropierea localității în care trăieşte, medicul care l-a tratat pentru hemoroizi i-a recomandat lui Ion să efectueze şi o colonoscopie.
N-a stat prea mult pe gânduri pentru că nu se simţea deloc bine, aşa că a mers la investigaţie.
Rezultatele acesteia n-au fost deloc îmbucurătoare: Ion avea tumora colon, iar analiza histopatologică a confirmat natura malignă a acesteia.
Odată cu noul diagnostic, s-a confruntat cu un lanț întreg de schimbări care au început să se petreacă în viața lui Ion, de la frământări şi temeri, până la pierderea a 10-12 kg.
Întreaga familie s-a mobilizat în căutarea unui medic care să îi salveze viața.
Astfel, Ion a ajuns la Bucureşti, la fiica sa cea mai mică, care l-a dus la o clinică privată pentru a primi o a doua opinie legată de diagnosticul său.

Nu mai era vreun dubiu. Avea cancer.

Totuşi, căutările familiei au continuat şi astfel l-au descoperit pe dr. Gabriel Matei, medic primar chirurgie generală, cu competențe în chirurgie laparoscopica avansata.
„Un astfel de medic nu ştiu dacă mai întâlnesc cât voi trăi”.
Domnul doctor mi-a vorbit atât de calm, mi-a explicat ce alternative de vindecare am şi m-a pregătit pentru ceea ce urma să se întâmple.La recomandarea dumnealui am repetat analizele, după care m-a şi programat la operație”, spune Ion.

Intervenția chirurgicală ( operatie laparoscopica tumora colon ) a  decurs foarte bine.
Fiind minim invazivă, pacientul s-a putut recupera foarte uşor, iar în zona operației nu a rămas decât cu câteva semne mici, care se cicatrizează uşor.

„A doua zi eram ca şi nou. Până seara am avut chiar şi scaun.

Domnul doctor a fost surprins când m-a văzut că eram pe picioarele mele şi că deja mă deplasam în salon.
Am avut dureri după operație, dar suportabile. Parcă nu m-aş fi operat de cancer, aşa simțeam”.
„Aveam televizor în salon, mâncarea mi se aducea la pat.

M-am simțit foarte bine.

Fratele meu, când m-a vizitat, mi-a spus că stau ca la stațiune aici. Sigur, ca la stațiune, dar cu câțiva centimetri de colon mai puțin, i-am zis eu.”
La o lună de la operație, Ion s-a prezentat la medicul oncolog.
Acesta l-a liniştit şi i-a confirmat faptul că nu mai este nicio urmă de țesut canceros în organismul său. Odată cu această informație, pacientul a devenit din nou conştient de faptul că Dumnezeu i-a acordat o a doua şansă la viață.
„Înainte de operație nu mă gândeam decât la faptul că îmi doresc să mai văd lumea, să îmi pot vedea cele trei fete la casele lor, să alerg după nepoți.
Nimeni nu se gândeşte să plece de pe lumea aceasta. Domnul doctor mi-a spus că am toate şansele să mă vindec, iar eu n-am putut decât să-i mulțumesc”, spune Ion.

La externare, dr. Gabriel Matei mi-a spus: „Sunteți norocos, domnule Ion”.
M-a surprins afirmația. „Cum să fiu norocos, domnule doctor, dacă sunt bolnav?”.
„Sunteți norocos pentru că ați descoperit boala în timp util, mi-a răspuns dumnealui.”

De când s-a operat, a devenit conştient de importanța vizitelor la medic, chiar şi în scop preventiv.
„Cred că Dumnezeu mi-a dat o palmă, ca să mă facă mai atent. Eu nu prea am darul de a mă plânge la unul şi la altul. Acum, când cineva în jurul meu se vaită, nu pot decât să îl îndemn să meargă la un control.
”Acestea sunt o parte din gândurile cu care Ion îşi umple timpul, în timp ce se mai îngrijeşte de grădina sa, de curte, de pui şi, mai ales, de familie.

Opinia medicului chirurg

Pacientul, în vârstă de 58 de ani, a fost consultat  și în urma investigațiilor clinice și paraclinice (colonoscopie, examen CT toraco-abdominal), i-a fost pus diagnosticul de tumoră  sigmoidiană stenozanta.
După consultul chirurgical, pacientul a primit indicația de a efectua o operatie laparoscopica tumora colon .
Prin urmare, s-a intervenit chirurgical  pe cale laparoscopică, fiind realizată o hemicolectomie stanga cu anastomoză colo-rectală mecanică.
Evoluţia postoperatorie a pacientului a fost favorabilă, cu reluarea tranzitului intestinal încă din ziua a doua postoperator. Pacientul a fost internat timp de patru zile.

Articol preluat InfoLife,
Dr. Gabriel MATEI
Medic primar chirurgie generala
Competenta chirurgie laparoscopica avansata

colon-sigmoid.png

Cancerul colorectal

Colonul reprezintă porţiunea tubului digestiv situată între portiunea finala a intestinului subtire şi rect, cu o lungime de aproximativ 150 cm.
Din punct de vedere anatomic, colonul este format din 7 părţi succesive ce împreună alcătuiesc cadrul colic:

  • cecul;
  • colonul ascendent;
  • unghiul drept (hepatic) al colonului;
  • colonul transvers;
  • unghiul stâng (splenic) al colonului;
  • colonul descendent;
  • colonul sigmoid;
  • Rectul este format din 2 părţi distincte anatomic:
    – ampula rectală;
    – canalul  anal.

Colonul are trei funcţii principale:

  • digerarea  si absorbtia nutrientilor din mancare
  • concentrarea materiilor fecale  si absorbtia  fluidelor  (si electroliti) din acestea
  • stocarea şi evacuarea  de materii fecale

Partea dreaptă a colonului joacă un rol major în absorbţia de apa şi electroliţi, în timp ce partea stanga este responsabila pentru depozitarea şi evacuarea materiilor fecale.
Cancerul este transformarea celulelor normale, astfel incat acestea cresc si se multiplica anormal.
Cancerul colorectal este al doilea cancer ca frecventa pe plan mondial.

Care sunt persoanele cu risc in dezvoltarea cancerului colo-rectal
Deşi cancerul colorectal poate aparea la orice varsta, mai mult de 90% dintre pacienţi au varste de peste 40 de ani, moment din care riscul se dublează cu fiecare zece ani. În plus, faţă de vârstă, alţi factori de risc includ istoricul familial de cancer colorectal şi polipi şi o istorie personală de colita ulcerativa, boala Crohn, polipi sau cancer la alte organe, mai ales de san sau uter,dieta saraca in fibre si bogata in grasimi.

Cum se dezvolta cancerul colo-rectal?
Este general acceptat faptul că aproape toate cancerele colorectale se dezvolta din polipi benigni. Aceste creşteri de tesut colonic apar pe peretele intestinal şi pot creşte, în cele din urmă, în mărime şi se pot transforma in cancer. Indepartarea polipilor benigni are un rol important in medicina preventivă.

Care sunt simptomele?
Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală (rectoragiile) şi schimbările legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanta de constipaţie cu diaree. Durerile abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectala extinsa.
Din păcate, mulţi polipi sau cancere incipiente nu reuşesc să producă simptome.

Screening cancer colo-rectal

Prin urmare, este important ca examenul de rutină sa includa proceduri de detectare a cancerului colorectal, la persoanele peste 50 de ani (la persoanele care nu intra in categoriile de risc).
Există mai multe metode pentru detectarea precoce a cancerului colorectal.
Acestea includ tuseul rectal, un test de detectare a sangelui din materiile fecale, sigmoidoscopia flexibila si colonoscopia. Persoanele care au o ruda de gradul I (parinte sau un frate), cu cancer de colon sau polipi ar trebui să înceapă testele de screening de cancer de colon la vârsta de 40 de ani.

Cum se trateaza cancerul colo-rectal?

Cancerul colorectal necesită o intervenţie chirurgicală, în aproape toate cazurile,pentru o vindecare completă.
Radiaţiile şi chimioterapia sunt folosite ca metode adjuvante faţă de intervenţia chirurgicală.
Rata de vindecare scade la 50% sau mai puţin, atunci când este diagnosticat în faze avansate.
5% din toţi pacienţii cu cancer colorectal necesita o colostomie (anus contra naturii) dupa interventia chirurgicala.
Interventiile chirurgicale pentru cancer colorectal se pot efectua:
– pe cale deschisa
pe cale laparoscopica (minim invaziva)

Cancerul colo-rectal poate fi prevenit?
Cel mai important pas spre prevenirea cancerului de colon este efectuarea unui test de screening.
Orice test de screening anormal ar trebui să fie urmat de o colonoscopie.

Colonoscopia oferă o examinare detaliată a intestinului. Polipii pot fi identificati şi de multe ori chiar eliminati în cursul colonoscopiei.
Există unele dovezi că dieta poate juca un rol semnificativ in prevenirea cancerului colorectal. Din ceea ce ştim, un aport ridicat de fibre, dieta saraca in grasimi este singura măsură alimentara care ar putea ajuta la prevenirea cancerului colorectal.
În cele din urmă, trebuie să se acorde o atenţie deosebita la schimbările de tranzit intestinal. Orice modificare, cum ar fi constipaţia persistenta, diareea, sau sangerarile rectale, ar trebui să fie discutata cu medicul dumneavoastră.

Dupa interventia chirurgicala

Urmărirea postoperatorie ar trebui să includă următoarele:

  • examen colonoscopic la trei luni dupa operatie, un an si la trei ani
  • examen CT abdominal si pelvin
  • test pentru sangerarile oculte, urmat de colonoscopie în cazul în care rezultatul testului este pozitiv.

Un alt instrument de screening reprezinta măsurarea antigenului carcinoembrionar (CEA) pentru a testa recurenţa, recidiva cancerului colorectal.
CEA trebuie să fie măsurat înainte de intervenţia chirurgicala pentru cancer de colon si apoi la intervale de doua-trei luni.


Dr. Gabriel Matei
Absolvent al UMF "Carol Davila" din București (2003), medic primar chirurgie generală, competență în chirurgia laparoscopică avansată.
În contact deschis cu pacienții și permanent devotat ocupației profesionale.

© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up