loading...



Blog

ARTICOLE

Gallbladder.png

Sindromul postcolecistectomie (PCS) reprezinta situatia in care simptomatologia pacientului nu dispare sau chiar se accentueaza dupa colecistectomie.

In general, sindromul postcolecistectomie este un diagnostic preliminar si trebuie sa fie completat dupa investigatia clinica si paraclinica completa.
PCS este cauzat de modificari ale fluxului biliar, datorate pierderii functiei de rezervor a veziculei biliare. Exista doua tipuri de probleme pot aparea. Prima problema apare din cauza fluxului crescut de bila in tractul gastro-intestinal superior, care poate duce la aparitia esofagitei si gastritei. A doua consecinta este legata de nivelul crescut de bila la nivelul tractului gastro-intestinal inferior, motiv pentru care apar diareea si colicile abdominale repetate.
PCS se pare ca afecteaza aproximativ 10-15% dintre pacientii cu colecistectomie in antecedent.
PCS este de obicei un diagnostic temporar. Un diagnostic organic sau functional este stabilit la majoritatea pacientilor dupa investigatii complete. Multe articole de specialitate precizeaza ca o evaluare completa preoperatorie este esentiala pentru minimizarea acestei conditii, si ca pacientii ar trebui să fie avertizati de posibilitatea aparitiei acestor simptome in perioada postoperatorie imediata sau tardiva.

SIMPTOMATOLOGIA
Aceasta este variata si poate ingloba dureri abdominale in hipocondrul drept, epigastru, sindrom dyspeptic (greata, varsaturi, balonari, gust amar matinal), colici abdominale repetate, scaune diareice, pirozis (arsuri retrosternale), regurgitatii acide sau amare, durere sau arsura epigastrică, colici biliare, meteorism abdominal. În formele severe pot aparea febra, icterul, semne de sepsis sau de pancreatita acuta care pot pune în pericol viata pacientului si necesita evaluare medicala de urgenta.

TIPURI DE PACIENTII CU RISC DE APARITIE A SINDROMULUI POSTCOLECISTECTOMIE

  • vezica biliara restanta sau sindromul de cistic lung, litiaza restanta cale biliara principala
  • infiltrarea cu grasime a ficatului
  • hepatita B sau C
  • ciroza hepatica
  • icterul idiopatic cronic
  • colangita sclerozanta
  • stricturile, periviscerita
  • trauma
  • cancerul de colecist
  • hipertensiunea arteriala
  • dischinezia biliara
  • dischinezia sfincterului Oddi, spasm sau hipertrofie
  • pancreatita
  • hernie hiatala
  • acalazia
  • gastrita
  • sindromul de intestin iritabil

METODE DE DIAGNOSTIC

1. Analize delaborator: hemoleucograma, biochimie (teste hepatice, pancreatice.ionograma),teste de coagulare
2. Imagistica: radiografie pulmonara,ecografie abdominala, CT abdominal, colangioRMN
3. ERCP si EDS (endoscopia digestiva superioara)

CUM SE TRATEAZA SINDROMUL POSTCOLECISTECTOMIE?

Tratament medicamentos
Odata ce un diagnostic a fost stabilit, tratamentul ar trebui sa fie simptomatic si in relatie cu patologia gasita. Pacientii cu sindromul de colon iritabil pot fi tratati cu antidiareice, antispastice sau sedative. Sfincterul iritabil poate raspunde la doze mari de blocante ale canalelor de calciu sau nitrati.

Colestiramina a fost de ajutor pentru pacientii cu sindrom diareic persistent.
Antiacidele, blocantii H2 sau inhibitorii de pompa de protoni (IPP) se utilizeaza la pacientii cu boala de reflux gastroesogagian sau gastrita.
Pentru pacienţii cu simptome dispeptice, s-a demonstrat ca simptomatologia este in directa relatie cu cantitatea de bila din sucul gastric.

Tratamentul chirurgical
Procedura cea mai frecvent utilizat este ERCP (colangio-pancreatografia endoscopica retrograda). ERCP este utila atat in diagnostic cat si ca metoda terapeutica (in cazul patologiei sfincterului Oddi, se realizeaza si sfincterotomie endoscopica, litiaza CBP, etc) sau laparoscopia sau laparotomia exploratorie pentru diagnosticul intraoperator.


litiaza.png

Dischinezia biliara – cauze, riscuri, diagnostic si tratatment.

Dischinezia biliara se aplica la acele cazuri, în care golirea vezicii biliare se realizeaza anormal sau insuficienta de relaxare a sfincterului Oddi poate fi demonstrata.

Sistemul de clasificare Roma III reflecta distinctia clara intre tulburarile functionale biliare de alte sindroame functionale insotite de dureri abdominale.
Conform acestui sistem de clasificare, durerea functionala biliara este definita ca
– episoade dureroase recurente in cadranul din dreapta sus, subcostal (hipocondrul drept)
– dureri epigastrice cu o durată de cel puţin 30 de minute, care pot iradia catre zona de spate sau subscapular drept
– durerea poate fi asociata cu greata si varsaturi si nu este calmata de antiacide, schimbare de pozitie, sau miscarile intestinului.
Testele functiei hepatice (enzimele hepatice), precum si a amilazei si lipazei (enzimele pancreatice) serice sunt de obicei normale.

La pacientii cu dischinezia biliara, testul scintigrafic cu stimularea CCK (colecistokinina) poate fi folosit pentru a masura fractia de golire a vezicii biliare, care este în mod normal, aproximativ 75%.
Aproape 50% dintre pacientii cu dischinezie biliara care nu prezinta calculi in vezica biliara au ca rezultat la acest test valoarea de 35%.

Colecistectomia (de preferat, prin abord laparoscopic, minim invaziv) pentru dischinezia biliara va elimina simptomele in 70-90% din cazuri.

AVANTAJE:
reduce numarul inciziilor cu rezultate estetice mult mai bune
– refacerea dupa operatie este mult mai rapida si reintoarcerea la o viata normala se face intr-un timp mult mai scurt
– dureri postoperatorii semnificativ mai scazute
– rata de complicatii postoperatorii este foarte mica
– spitalizare de scurta durata, 24 ore
– reluare rapida a activitatii fizice.

Simptomatologia in dischinezia biliara poate sa apara chiar si la 20% dintre pacienti, dupa colecistectomia laparoscopica.
Acestia prezinta litiaza coledociana restanta sau strictura postoperatorie biliara, dar si fibroza sau nerelaxarea sfincterului Oddi.
Diagnosticul poate fi pus prin manometrie biliara.
Tratamentul disfuntiei sfincterului Oddi consta in sfincterotomia endoscopica.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up