loading...



Blog

ARTICOLE

gerd-1.png

Tratamentul chirurgical in boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)  


Ce reprezinta boala de reflux gastro-esofagian?

Refluxul gastro-esofagian reprezinta situatia in care acidul din stomac ajunge in esofag. Acesta este rezultatul unui defect in mecanismul de supapă dintre stomac și esofag.Mucoasa esofagului este diferita de mucoasa stomacului și nu este adaptata pentru aceasta aciditate. Refluxul gastro-esofagian produce de obicei durere retrosternală (in spatele sternului) cu caracter de arsura, disconfort sau durere, “arsuri la stomac”.
Refluxul gastro-esofagian poate fi agravat de factori mecanici și dietetici – excesul de greutate, consumul de alcool, cofeina, grăsimi, condimente, fumatul.

Cum se manifesta boala de reflux gastro-esofagian?

  • senzație de arsură în piept (arsuri la stomac) împreună cu un gust acru în gură
  • durere în piept
  • dificultate la inghitire (disfagie)
  • tuse uscată
  • răgușeală sau dureri în gât
  • regurgitarea alimentelor sau lichid acru (reflux de acid)
  • senzație de ‘nod în gât’

Factori de risc pentru boala de reflux gastro-esofagian
Condițiile care pot crește riscul de BRGE includ:

  • obezitatea
  • hernia hiatala
  • sarcina
  • fumatul
  • uscăciunea gurii
  • astmul bronsic
  • diabetul zaharat
  • boli ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia
  • Sindromul Zollinger-Ellison

Cum se pune diagnosticul de boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)?
Dupa consultatia la medicul specialist, acesta va indica efectuarea unei endoscopii digestive superioare.Endoscopia este o explorare ce se realizeaza sub sedare usoara intravenoasa. Un tub optic subtire si flexibil trece prin gura, esofag, stomac pana in duoden. Cu aceasta ocazie pot fi evidentiate o serie de leziuni (esofagita, ulcer esofagian, hernie hiatala)
In unele cazuri sunt necesare Ph-metria esofagiana si manometria esofagiana realizate de catre medicul gastroenterolog.

Care este tratamentul in boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)?
Primul pas este schimbarea stilului de viata si a alimentatiei

  • scaderea in greutate in cazul pacientilor supraponderali
  • renuntarea la fumat, cafea, alimente bogate in grasimi, bauturi carbo-gazoase, alcool
  • pacientii nu trebuie sa stea in pozitia culcat in primele 2-3 ore dupa masa.

Tratamentul medicamentos

  • cu medicamente antiacide si antisecretorii

Tratamentul chirurgical

Interventia chirurgicala este indicata la pacientii care nu prezinta ameliorari dupa terapia medicamentoasa, dupa schimbarea stilui de viata sau dezvolta complicatii.
Interventia chirurgicala laparoscopica ofera remisia  simptomelor la pacientii cu boala de reflux gastro-esofagian (BRGE).

Comparativ cu procedura deschisă, procedura laparoscopica Nissen sau Toupet (fundoplicatura completa sau partiala) are o rată de succes similară, dar prezinta multiple avantaje.

  • durerea postoperatorie este mai redusa
  • timpul de revenire la activitatile zilnice este mai mic
  • rezultate estetice superioare
  • durata de spitalizare redusa
  • risc de infectii postoperatorii diminuat
  • reluare mai rapida a dietei normale

Operatia se realizeaza sub anestezie generala.
Chirurgul introduce prin 5 mini incizii instrumentele de lucru si o camera video.Scopul acestei interventii chirurgicale este calibrarea (in caz ca este asociata si o hernie hiatala) hiatusului esofagian si de a realiza valva antireflux” prin invelirea esofagului terminal cu portiunea fundica a stomacului (fundoplicatura).Fundoplicatura actioneaza ca o valva ce previne urcarea sucului gastric acid in esofag si poate fi completa (Nissen) sau partiala (Toupet).

Ce se intampla dupa interventia chirurgicala laparoscopica?
Postoperator, imediat, pacientii se pot mobiliza la toaletă și au voie să bea lichide.
În dimineața următoare, un mic dejun de consistenta moale poate fi consumat.
Durerea postoperatorie nu este de obicei severă și 2-3 zile de paracetamol +/- antiinflamatorii sunt de regula suficiente.

Spitalizarea, in acest caz, este de 2 -3 zile, iar recuperarea completa este de 10–14 zile.
In prima luna postoperator este recomandata alimentatie semisolida, pasata.
Dupa aceasta perioada, alimentatia va fi completa.

Probleme postoperatorii si complicatii dupa interventia chirurgicala in boala de reflux gastro-esofagian

  • întârzierea reluarii functiei digestive, provocând balonare, vărsături. Aceste efecte secundare dispar de obicei în câteva săptămâni.
  • dificultăți de înghițire (disfagie). De regula aceasta dispare in cateva saptamani (uneori luni) de la operatie.In unele cazuri este necesara dilatatie endoscopica a esofagului, si extrem de rar este indicata reinterventia.
  • dificultati de a elimina gazele din stomac (eructatie).
  • obstrucție intestinală
  • infectarea plăgilor
  • spasme musculare după înghițirea alimentelor. Acest lucru poate provoca dureri intense, iar pacientii ar putea avea nevoie o dieta cu lichidiana, uneori, timp de săptămâni.

pensa.png

Chirurgia laparoscopica minim-invaziva – spitalizare de scurta durata si reluare rapida a activitatilor fizice

Dezvoltarea chirurgiei laparoscopice are ca rezultat reducerea cu 50% a ratelor de infectii dobandite in spital (infectii nosocomiale) si o reducere de 65% a ratei de reinternari in spital fata de chirurgia deschisa, clasica.

Acest studiu a fost realizat pentru colecistectomia laparoscopică vs. deschisă în 32,7% dintre pacienţi, pentru apendicectomia laparoscopica vs. deschisa la 24,0%, si pentru histerectomia laparoscopica vs. deschisa în 43,3%.

Datele au fost analizate in functie de localizarea infectiei: tractul urinar, infectii cutanate, tract respirator, flux sanguin, etc.

Ratele generale de infecţii dobandite in spital (nosocomiale) au fost de 4.09% pentru chirurgia deschisă şi de 2.11% pentru procedurile laparoscopice.

În analizele bazate pe 337 de pacienţi, colecistectomia laparoscopică şi histerectomia laparoscopica au fost fiecare asociate cu o reducere mai mare de 50% din totalul infecţiilor nosocomiale, comparativ cu chirurgia deschisa (66% reducere pentru colecistectomie laparoscopica vs deschisa; 52% reducere pentru histerectomie laparoscopica vs. deschisa).

La apendicectomia laparoscopica vs.deschisă nu au fost rezultate semnificativ diferite în ceea ce priveşte rata de dobandire a infecţiilor nozocomiale.

Întrucât chirurgia laparoscopica comportă riscuri mici de lezare a structurilor intraabdominale viscerale si vasculare, comparativ cu laparotomia, oferă o recuperare mai rapidă, durere mai mica postoperatorie, zile de spitalizare mai putine si efecte estetice mult mai bune.

Sursa: Society of American Gastrointestinal and Endoscopic Surgeons (SAGES)


hiatal_hernia.png

Hernia hiatala apare cand o  parte a stomacului trece permanent sau intermitent prin hiatusul diafragmatic in torace. Deşi herniile hiatale sunt prezente la aproximativ 15% din populaţie, ele sunt asociate cu simptome la doar o mica parte dintre cei afectaţi.
In mod normal, esofagul trece de la nivelul toracelui în jos, traversează diafragma şi intră în abdomen printr-o gaură în diafragm numita hiatus esofagian.Chiar sub diafragm, esofagul se alătură stomacului.
La persoanele cu hernii hiatale, deschiderea hiatusului esofagian este mai mare decât în mod normal, şi o parte din stomacul superior aluneca în sus sau trece prin hiatus in torace.

De ce apare hernia hiatala?

Se crede că herniile hiatale sunt cauzate de :
– un hiatus esofagian mai larg decat de obicei, astfel favorizand alunecarea unei portiuni a stomacului in torace.
– scurtarea permanentă a esofagului (probabil, determinata de inflamarea si a unor cicatrici datorate refluxului sau regurgitarea sucului gastric acid), care trage stomacul
– sistemul mai slab de ancorare al esofagului la diafragma care permite esofagului şi a stomacului să alunece în sus.

Factorul declansator este cresterea presiunii intraabdominale secundar obezitatii, sarcinii, tumorilor abdominale, ascitei voluminoase.

Herniile hiatale sunt clasificate astfel:

  • tipul I (prin alunecare)
  • tipul II (prin rostogolire)
  • tipul III (mixte)
  • tipul IV (voluminoase)

Care sunt simptomele in hernie hiatala?

Marea majoritate a herniilor hiatale sunt prin alunecare şi cele mai multe dintre ele nu sunt asociate cu simptome.
Cu cat este mai mare hernia cu atat cresc sansele ca ea sa fie insotite de simptome.
Când herniile hiatale prin alunecare produc simptome, acestea sunt aproape întotdeauna cele din boala de reflux gastroesofagian (BRGE) sau a complicaţiilor sale.

Simptomele bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) includ: arsuri la stomac, regurgitare, greaţă, tuse si durere pneumonica prin aspirarea regurgitatiei.

Cum este diagnosticata hernia hiatala?

Herniile hiatale sunt diagnosticate inccidental când se face un examen radiologic sau endoscopic pentru a afla cauze unei dureri abominale superioare.
Endoscopia pune diagnosticul de hernie hiatala incidental, pacientul prezentindu-se pentru esofagite, esofag Barrett, gastrite, ulcere gastro-duodenale. Pacientul este pus sa tuseasca voluntar, iar la endoscopie se observa o portiune gastrica care intra prin orificiul esofagian inferior.
Manometria esofagiana reprezinta o procedura folosita pentru a determina cat de bine functioneaza muschii esofagului.Cu ajutorul manometriei esofagiene sunt depistate tulburarile motorii de la nivelul corpului esofagian (peristaltica ineficienta sau absenta; contractii nonperistaltice) si de la nivelul sfincterului esofagian inferior (SEI) (presiune de repaus anormala; relaxare inadecvata la deglutitie).

Este utila manometria esofagiana?

Manometria esofagiana se foloseste, de obicei, in trei situatii:

  • pentru a determina cauzele refluxului (regurgitarii) acidului gastric in esofag;
  • pentru a determina cauzele dificultatilor de a inghiti alimentele;
  • pentru a determina cauza durerilor de piept care pot proveni de la esofag.

Cum se trateaza hernia hiatala?

Interventia chirurgicala pentru hernia hiatala sau boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) este indicata pentru:

  • pacientii care prezinta efecte secundare la tratamentul medicamentos
  • pacientii care nu raspund la tratamentul medicamentos si la schimbarea regimului de viata
  • pacientii (in special tineri) care nu mai vor sa ia medicamente
  • pacientii care prezinta hernii hiatale mari
  • pacientii cu boala de reflux gastro-esofagian si esofag Barrett sau esofagita de reflux
  •  pacientii ce prezinta simptome extra-esofagiene :
    manifestări respiratorii (de exemplu, tuse, respiraţie şuierătoare, aspiraţie);
    -manifestări ale urechii, nasului şi gâtului (de exemplu, răguşeală, dureri în gât, otite recurente);
    -manifestări dentare (de exemplu, eroziunea smalţului)
  • pacientele la menopauza cu osteoporoza
  • pacientii cu anumite probleme cardiace

Pacientii trebuie sa fie informati de faptul că rata globală de satisfactie dupa interventia chirurgicala laparoscopicaeste de aproximativ 95%.

Dintre toți pacientii care utilizează terapia medicamentoasa de întreținere, incidenta globala de adenocarcinom esofagian a fost de 3,93 %.
Incidenta adenocarcinomului a fost crescuta și în rândul persoanelor fără boală de reflux gastro-esofagian care au utilizat IPP.
De exemplu, incidenta globala în rândul participanților care utilizează terapia IPP de întreținere din cauza tratamentului de întreținere cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene și aspirină a fost 2,74%.

În concluzie, utilizarea pe termen lung a IPP este asociată cu un risc crescut de adenocarcinom esofagian în absența altor factori de risc.

Utilizarea pe termen lung a medicamentelor IPP (pantoprazol, omeprazol, etc) trebuie abordată cu prudență.
Tratamentul herniilor mari para-esofagiene care provoacă simptome necesită o intervenţie chirurgicală.
În timpul intervenţiei chirurgicale, stomacul este tras în jos în abdomen, hiatusul esofagian se micsoreaza iar esofagul este fixat ferm pe diafragm. Această procedură restabileşte anatomia normală.

Când simptomele severe de reflux gastroesofagian persista după modificarea stilului de viaţă şi tratament medicamentos, chirurgia poate oferi ajutor.
In trecut, tratamentul chirurgical al bolii de reflux gastroesofagian necesita o incizie mare abdominala ceea ce presupunea  o perioadă lungă de recuperare.
Astazi, se utilizeaza abordul minim invaziv cu utilizarea unui laparoscop, a unui tub de iluminat şi de vizionare si a unor instrumente chirurgicale, care sunt introduse prin mici incizii in peretele abdominal pentru a efectua intervenţii chirurgicale minim invazive.
Pacienţii pot părăsi spitalul mai repede şi se pot recupera mai repede.

Operatia laparoscopica este tratamentul indicat pentru boala de reflux gastro-esofagian si herniile hiatale asociate.

Avantajele interventiei chirurgicale laparoscopice?

  • incizii mai mici şi, prin urmare, cicatrici mai mici
  • timpul petrecut in spital este mai mic
  • un risc mai mic de infecţie sau sângerare după o intervenţie chirurgicală
  • timpul de recuperare mai mic
  • mai puţina durere
  • revenire la activitatile zilnice mai rapida

Ce se intampla dupa interventia chirurgicala laparoscopica?

Postoperator, imediat, pacientii se pot mobiliza la toaletă și au voie să bea lichide.
În dimineața următoare, un mic dejun de consistenta moale poate fi consumat.
Durerea postoperatorie nu este de obicei severă și 2-3 zile de paracetamol +/- antiinflamatorii sunt de regula suficiente.
Spitalizarea, in acest caz, este de 2 -3 zile, iar recuperarea completa este de 10–14 zile.
In prima luna postoperator este recomandata alimentatie semisolida, pasata.
Dupa aceasta perioada, alimentatia va fi completa.


Dr. Gabriel Matei
Absolvent al UMF "Carol Davila" din București (2003), medic primar chirurgie generală, competență în chirurgia laparoscopică avansată.
În contact deschis cu pacienții și permanent devotat ocupației profesionale.

© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up