loading...



Blog

ARTICOLE

before-after-gastric_bypass.png

Principiu
Tehnica restrictiva si malabsorbativa care permite diminuarea cantitatii de alimente ingerate (talia stomacului este redusa la un mic rezervor) si asimilarea acestor alimente de catre organism, gratie unui scurt-circuit intre o parte a stomacului si intestin (nici un organ nu este indepartat). Alimentele ajung direct in partea medie a intestinului subtire si sunt deci asimilate in cantitati mai mici.

Pierderea de greutate asteptata
De ordinul a 70-75 % din excesul ponderal la 2 ani

Durata medie a interventiei
2h 30-3 ore

Durata medie a spitalizarii
4 -8 zile

Mortalitate legata de interventie
0,5 %

Principalele riscuri si complicatii
Complicatii chirurgicale: ulcer, fistule sau ingustari la nivelul jonctiunii dintre stomac si intestin, hemoragii, ocluzie intestinala.

Carente nutritionale
Complicatii functionale: hipoglicemie postprandiala, dumpingsyndrome*, constipatie.

*dumpingsyndrome: senzatie de rau (cu palpitatii, dureri de cap, greturi, diaree) survenita imediat dupa masa. Acest sindrom se datoreaza ajungerii masive si rapide in intestin a alimentelor foarte bogate in grasimi si zahar.


weight-loss-consultation.png

Inainte de interventia chirurgicala
Pregătirea
Această fază de pregătire este esențială și necesită un angajament real din partea pacientului.
Inainte de interventia chirurgicala, veți întâlni mai multi profesioniști, membri ai echipei
multidisciplinare (chirurg, nutritionist, dietetician, psiholog sau psihiatru,cardiolog, anestezist, etc.), care vă vor informa și investiga.
Ei va vor prescrie, de asemenea, diferite teste (teste de sânge, endoscopie gastro-intestinala superioara și, dacă este necesar, raze X, evaluarea funcției respiratorii și cardiace, evaluare endocrinologica, test de sarcină, evaluare psihologica, evaluare buco-dentara).
Aceste masuri urmăresc să atingă:

  • un bilant complet al starii de sanatate si al bolilor asociate obezitatii (deficiente nutritionale sau de vitamine, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, nivel ridicat de colesterol, boli de inima, sindromul de apnee de somn sau alte tulburări respiratorii, tulburări articulare, etc.)
  • evaluare psihologică sau psihiatrica daca este cazul
  • evaluarea activitatii fizice si a obiceiurilor alimentare
  • informații cu privire la sarcină și contracepție pentru femeile aflate la vârsta fertila.

Decizia
La sfârșitul fazei de pregătire, echipa multidisciplinară trebuie să dea un aviz care poate fi de trei tipuri:

  • intervenția chirurgicala este posibila. Echipa chirurgicala o sa vă ofere toate informațiile despre
  • tehnica chirurgicala propusa.
  • pregătirea pentru intervenția chirurgicala nu este suficientă. In acest caz trebuie sa reevaluati parcursul la toate consulturile preoperatorii.
  • o intervenție chirurgicală nu este o opțiune în cazul dumneavoastră. Echipa multidisciplinară o sa explice de ce și oferă alte forme de sprijin (non-chirurgicale).

Intervenția chirurgicala
Dupa ce indicaţia chirurgicală este stabilită (BMI peste 40 indiferent de comorbidităţi, BMI peste 35 cu comorbidităţi sau BMI peste 30 cu Diabet tip II), pacientului i se realizeaza un bilanţ complex de investigaţii.

  • Set complet de analize de laborator: hemoleucograma, coagulograma completa cu INR, teste hepatice: GPT, GOT, GGT, Fosfataza alcalina, Bilirubina totala si fractionata, Uree, Creatinina, Ionograma, Grup, Rh, TSH, FT3, FT4, Cortizol, Bilant lipidic, Hemoglobina glicozilata, Glicemie
  • EKG si consult cardiologic inclusiv ecografie-cord
  • Radiografie pulmonara si Spirometrie
  • Ecografie abdominala
  • Endoscopie digestiva superioara + testare HP
  • Consult endocrinologic-cu rezultatele de la hormonii tiroidieni şi cortizol
  • Consult psihologic sau psihiatrie daca este cazul
  • Consult preanestezic

În general toate aceste teste sunt realizate intr-un timp scurt, urmând ca în absenţa contraindicaţiilor locale gastrice (ulcer, tumori) sau generale (boli endocrine decompensate, disfuncţii cardio-vasculare severe decompensate, neoplazii), pacientul să fie acceptat la operaţie.
Procedura se efectueaza sub anestezie generala, prin abord laparoscopic.

CARE SUNT AVANTAJELE ABORDULUI LAPAROSCOPIC?

  • durerea postoperatorie este mai redusa
  • timpul de revenire la activitatile zilnice este mai mic
  • rezultate estetice superioare
  • durata de spitalizare redusa
  • risc de infectii postoperatorii diminuat

În unele cazuri, în timpul operației, din motive de siguranță, este uneori necesară deschiderea abdomenului (laparotomie).Durata de spitalizare variază între 2 la 10 zile, în funcție de tipul de intervenție și starea generală de sanatate a persoanei.
Aceasta poate fi prelungită în cazul în care apar complicații după o intervenție chirurgicală.
În acest caz, medicul poate decide să reintervina chirurgical de urgență.

Dupa operatie
In perioada imediat post-operatorie
La majoritatea pacienților:
– pierderea in greutate este rapidă în primele câteva luni și apoi incetineste. In general, este maxima după 12 la 18 luni.
– bolile asociate cu obezitatea dispar sau se amelioreaza (de exemplu diabetul).

Controlul post-operator are 6 obiective principale:

  • evaluarea scaderii in greutate;
  • verificarea starii generale de sanatate, identificarea și gestionarea potențialelor complicatii chirurgicale si deficiente nutritionale care pot să apară la scurt timp după intervenție sau mai târziu;
  • adaptarea, dacă este necesar, a tratamentului pacientului;
  • verificarea noilor obiceiuri alimentare si a activitatii fizice;
  • detectarea oricaror probleme psihologice legate de schimbările corpului si, dacă este necesar, o monitorizare adecvată;

Pierderea in greutate modifică corpul și aspectul său: aceasta poate provoca perturbări psihologice mai mult sau mai puțin iar o perioadă de adaptare la aceasta schimbare este normală și necesara pentru tine și anturajul tău. Dacă doriți sau dacă medicul dumneavoastră consideră ca este necesar, puteți fi ajutat de către un psiholog sau psihiatru.

Poate fi nevoie, dacă este necesar, de chirurgia plastica reconstructiva pentru a elimina excesul de piele care persistă în unele locuri (sani, stomac, brate si coapse).

Este recomandabil a efectua regulat analizele de sange si vitamine nutritive.


Diverticulita.png

Diverticuloza reprezinta situatia in care se formeaza structuri saculare la nivelul pliurilor mucoasei intestinale (cel mai frecvent la nivelul colonului sigmoid). Inflamatia acestor diverticuli reprezinta diverticulita.

Cum se manifesta diverticulita?
Diverticuloza este deseori asimtomatica, astfel incat pacientii nu sunt constienti de prezenta diverticulilor.
Diverticulita (inflamatia diverticulilor) se manifesta prin :
– dureri abdominale intense, ce survin deseori in partea stanga a abdomenului (sediul durerii depinde de localizarea diverticulilor implicati)
– febra si cresterea markerilor de inflamatie (leucocite,VSH si proteina C reactiva).
Pacientii mai pot prezenta greturi, varsaturi, constipatie, diaree si/sau scaune cu sange.
In cazuri grave, poate surveni perforarea sau obstructia intestinala.

Triada clasica este: durere in fosa iliaca stanga (partea stanga a abdomenului), febra si hiperleucocitoza (cresterea numarului de leucocite-globule albe).

Cum apare diverticulita?

Diverticulii apar cand presiunea crescuta actioneaza asupra unei zone subtiri din peretele intestinului, in special daca persoana are probleme de tranzit intestinal (constipatie) sau foloseste prea des laxative.
Varsta  (pacientii peste 40 ani, din cauza scaderii elasticitatii peretelui intestinal)
Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi  (diverticulita fiind rara in tarile in care predomina o dieta bogata in fibre alimentare)
Sedentarismul si obezitatea

Cum se diagnosticheaza diverticulita?

Diagnosticul diverticulitei este pus in urma examenului clinic la care se adauga investigatii suplimentare:
– analize de sange
– examen radiologic si examen CT abdominal – examinarea de electie in acest caz.
Colonoscopia este contraindicata in cazul diverticulitei.

Tratament diverticulita

In functie de severitatea inflamatiei si a proceselor infectioase si starea generala a pacientului tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical.
La pacientii cu diverticulita fara complicatii este indicat un tratament medicamentos cu antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile.
Cei mai multi pacienti cu diverticulita acuta raspund la tratamentul medicamentos dar 15 -30% necesita interventie chirurgicala datorita complicatiilor dezvoltate sau a lipsei de raspuns la acest tratament.

Tratamentul chirurgical

Interventia chirurgicala este indicata la pacientii cu episoade recurente si agresive de diverticulita, in general dupa cel de-al doilea puseu acut de diverticulita sau in cazul complicatiilor – abces, peritonita, ocluzie intestinala.

Tipurile de interventii chirurgicale pot fi:
1. rezectia de intestin cu anastomoza primara (se poate face clasic sau laparoscopic)
2. rezectie intestinala cu colostomie

Rezectia (indepartarea chirurgicala a partii afectate a intestinului), urmata de reconectarea segmentelor sanatoase ale colonului (anastomoza) este interventia chirurgicala standard in cazul diverticulitei. In functie de extinderea inflamatiei, chirurgia poate fi traditionala sau laparoscopica.

Beneficiile in abordul minim invaziv  (laparoscopic)  sunt legate de trauma chirurgicală minora.
Inciziile mici, utilizate în chirurgia laparoscopică, sunt asociate cu dureri considerabil mai mici (medicamente antialgice mai putine postoperator), diasparitia mai devreme a ileusului postoperator (obstrucţia intestinală cauzată de paralizie temporară), reluarea mai repede a alimentatiei pe gura şi spitalizarea mai scurtă. Unele studii au remarcat mai puţine complicaţii după abordul laparoscopic.
De cele mai multe ori, durerea postoperatorie este legată de mărimea inciziei abdominale. Prin urmare, este logic că abordul laparoscopic, care utilizează incizii mici, este asociat cu mai puţină durere şi mai puţină nevoie de medicamente antialgice postoperator fata de abordul deschis clasic. Pacienţii care suferă o colectomie laparoscopica pot relua dieta orala mai devreme decât cei operati clasic, deschis.

Majoritatea studiilor au arătat că pacienţii cu colectomie laparoscopica sunt externati din spital cu 1-3 zile mai devreme decât pacienţii care suferă o colectomie deschisa,clasica.

Pacienţii cu abord minim invaziv au revenit la activitatea lor obişnuită, în medie, la două săptămâni după intervenţia chirurgicala, în timp ce pacienţii care au suferit o colectomie deschisa se întorc la activitatea lor obişnuită la aproximativ şapte săptămâni după intervenţia chirurgicala.

Rezectia cu colostomie (anus contra naturii) este efectuata in cazurile in care inflamatia extinsa nu permite reconectarea colonului la rect. Cateva luni mai tarziu, dupa vindecarea inflamatiei, chirurgul poate efectua o a doua operatie pentru a reconecta colonul la rect.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up