loading...



Blog

ARTICOLE

pensa.png

Chirurgia laparoscopica minim-invaziva – spitalizare de scurta durata si reluare rapida a activitatilor fizice

Dezvoltarea chirurgiei laparoscopice are ca rezultat reducerea cu 50% a ratelor de infectii dobandite in spital (infectii nosocomiale) si o reducere de 65% a ratei de reinternari in spital fata de chirurgia deschisa, clasica.

Acest studiu a fost realizat pentru colecistectomia laparoscopică vs. deschisă în 32,7% dintre pacienţi, pentru apendicectomia laparoscopica vs. deschisa la 24,0%, si pentru histerectomia laparoscopica vs. deschisa în 43,3%.

Datele au fost analizate in functie de localizarea infectiei: tractul urinar, infectii cutanate, tract respirator, flux sanguin, etc.

Ratele generale de infecţii dobandite in spital (nosocomiale) au fost de 4.09% pentru chirurgia deschisă şi de 2.11% pentru procedurile laparoscopice.

În analizele bazate pe 337 de pacienţi, colecistectomia laparoscopică şi histerectomia laparoscopica au fost fiecare asociate cu o reducere mai mare de 50% din totalul infecţiilor nosocomiale, comparativ cu chirurgia deschisa (66% reducere pentru colecistectomie laparoscopica vs deschisa; 52% reducere pentru histerectomie laparoscopica vs. deschisa).

La apendicectomia laparoscopica vs.deschisă nu au fost rezultate semnificativ diferite în ceea ce priveşte rata de dobandire a infecţiilor nozocomiale.

Întrucât chirurgia laparoscopica comportă riscuri mici de lezare a structurilor intraabdominale viscerale si vasculare, comparativ cu laparotomia, oferă o recuperare mai rapidă, durere mai mica postoperatorie, zile de spitalizare mai putine si efecte estetice mult mai bune.

Sursa: Society of American Gastrointestinal and Endoscopic Surgeons (SAGES)


Gallbladder.png

Sindromul postcolecistectomie (PCS) reprezinta situatia in care simptomatologia pacientului nu dispare sau chiar se accentueaza dupa colecistectomie.

In general, sindromul postcolecistectomie este un diagnostic preliminar si trebuie sa fie completat dupa investigatia clinica si paraclinica completa.
PCS este cauzat de modificari ale fluxului biliar, datorate pierderii functiei de rezervor a veziculei biliare. Exista doua tipuri de probleme pot aparea. Prima problema apare din cauza fluxului crescut de bila in tractul gastro-intestinal superior, care poate duce la aparitia esofagitei si gastritei. A doua consecinta este legata de nivelul crescut de bila la nivelul tractului gastro-intestinal inferior, motiv pentru care apar diareea si colicile abdominale repetate.
PCS se pare ca afecteaza aproximativ 10-15% dintre pacientii cu colecistectomie in antecedent.
PCS este de obicei un diagnostic temporar. Un diagnostic organic sau functional este stabilit la majoritatea pacientilor dupa investigatii complete. Multe articole de specialitate precizeaza ca o evaluare completa preoperatorie este esentiala pentru minimizarea acestei conditii, si ca pacientii ar trebui să fie avertizati de posibilitatea aparitiei acestor simptome in perioada postoperatorie imediata sau tardiva.

SIMPTOMATOLOGIA
Aceasta este variata si poate ingloba dureri abdominale in hipocondrul drept, epigastru, sindrom dyspeptic (greata, varsaturi, balonari, gust amar matinal), colici abdominale repetate, scaune diareice, pirozis (arsuri retrosternale), regurgitatii acide sau amare, durere sau arsura epigastrică, colici biliare, meteorism abdominal. În formele severe pot aparea febra, icterul, semne de sepsis sau de pancreatita acuta care pot pune în pericol viata pacientului si necesita evaluare medicala de urgenta.

TIPURI DE PACIENTII CU RISC DE APARITIE A SINDROMULUI POSTCOLECISTECTOMIE

  • vezica biliara restanta sau sindromul de cistic lung, litiaza restanta cale biliara principala
  • infiltrarea cu grasime a ficatului
  • hepatita B sau C
  • ciroza hepatica
  • icterul idiopatic cronic
  • colangita sclerozanta
  • stricturile, periviscerita
  • trauma
  • cancerul de colecist
  • hipertensiunea arteriala
  • dischinezia biliara
  • dischinezia sfincterului Oddi, spasm sau hipertrofie
  • pancreatita
  • hernie hiatala
  • acalazia
  • gastrita
  • sindromul de intestin iritabil

METODE DE DIAGNOSTIC

1. Analize delaborator: hemoleucograma, biochimie (teste hepatice, pancreatice.ionograma),teste de coagulare
2. Imagistica: radiografie pulmonara,ecografie abdominala, CT abdominal, colangioRMN
3. ERCP si EDS (endoscopia digestiva superioara)

CUM SE TRATEAZA SINDROMUL POSTCOLECISTECTOMIE?

Tratament medicamentos
Odata ce un diagnostic a fost stabilit, tratamentul ar trebui sa fie simptomatic si in relatie cu patologia gasita. Pacientii cu sindromul de colon iritabil pot fi tratati cu antidiareice, antispastice sau sedative. Sfincterul iritabil poate raspunde la doze mari de blocante ale canalelor de calciu sau nitrati.

Colestiramina a fost de ajutor pentru pacientii cu sindrom diareic persistent.
Antiacidele, blocantii H2 sau inhibitorii de pompa de protoni (IPP) se utilizeaza la pacientii cu boala de reflux gastroesogagian sau gastrita.
Pentru pacienţii cu simptome dispeptice, s-a demonstrat ca simptomatologia este in directa relatie cu cantitatea de bila din sucul gastric.

Tratamentul chirurgical
Procedura cea mai frecvent utilizat este ERCP (colangio-pancreatografia endoscopica retrograda). ERCP este utila atat in diagnostic cat si ca metoda terapeutica (in cazul patologiei sfincterului Oddi, se realizeaza si sfincterotomie endoscopica, litiaza CBP, etc) sau laparoscopia sau laparotomia exploratorie pentru diagnosticul intraoperator.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up