loading...



Blog

ARTICOLE

Cancerul-de-colon.jpg

Cancerul de colon – tratamentul chirurgical laparoscopic

Chirurgia colorectală laparoscopică evită necesitatea unei incizii, taieturi de dimensiuni mari la nivelul abdomenului și astfel durerea este semnificativ mai mică.
De asemenea, înseamnă că rămâneți în spital mai putin timp și puteți reveni la activități normale în câteva săptămâni.

Ce sunt colonul și rectul?

Colonul și rectul reprezinta segmentele intestinului gros.
Formează partea inferioară a sistemului digestiv după intestinul subțire și se termină la anus.

Ce este o intervenție chirurgicală colorectală laparoscopică?

Operația laparoscopică pentru cancerul de colon permite chirurgului să efectueze operații prin patru sau cinci tăieturi mici (un centimetru) .
O cameră cu telescop, pusă într-una din aceste incizii mici, prezintă o imagine mărită a imaginii organelor abdominale interne pe ecranul televizorului.
Celelalte tăieturi permit chirurgului să utilizeze instrumente speciale.
În unele cazuri, una dintre tăieturi poate fi făcută mai lungă (de la opt până la 10 cm) pentru a permite scoaterea unui eșantion de intestin.

Care sunt avantajele operatiei laparoscopice pentru cancerul de colon?

– mai puțină durere după operație
– o spitalizare mai scurtă
– o recuperare mai rapida, reluarea mai rapida a tranziyului intestinal si alimentatie precoce
– o revenire mai rapidă la activitatea normală
– rezultate estetice superioare

Pot să beneficiez de chirurgia colorectală laparoscopică?

Deși există multe beneficii ale acestui tip de intervenție chirurgicală, nu este întotdeauna posibil pentru fiecare pacient.
Fiecare caz trebuie examinat, deci va trebui să discutați această opțiune cu medicul dumneavoastră și să aflați dacă acest mod de interventie este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.

Cum se efectuează intervenția laparoscopică pentru cancerul de colon?

Chirurgul, printr-o tăietură mică, plasează o canulă (tub) și trece gazul (dioxidul de carbon) prin aceasta.
Gazul umple cavitatea abdominală, făcând un spațiu în care chirurgul poate plasa un laparoscop (un telescop îngust alăturat unei camere video). Chirurgul vede apoi o vedere mărită sau mărită a organelor abdominale pe un ecran de televiziune. Alte tăieturi oferă acces (porturi) pentru a plasa instrumente special concepute în interior, astfel încât operatia să poată fi efectuată.
Dacă o parte a intestinului trebuie îndepărtată, una dintre tăieturi este mărită. Operația durează de obicei trei ore.

Ce se întâmplă dacă operația nu poate fi efectuată sau terminată folosind metoda laparoscopică?

Pentru unii oameni, metoda laparoscopică nu poate fi efectuată în siguranță sau suficient de bine.
Factorii care pot crește posibilitatea de a alege sau de a schimba procedura “deschisă” în timpul operației includ:

– pacientii  supraponderali
– un istoric de intervenție chirurgicală abdominală care a provocat o mulțime de țesut cicatricial
– atunci cand chirurgul nu poate vedea clar organele
– probleme de sângerare în timpul operației
– tumorile mari, voluminoase ce invadeaza organele vecine

Chirurgul dvs. va decide să efectueze o intervenție chirurgicală utilizând procedura deschisă înainte sau în timpul operației.


colon-sigmoid.png

Cancerul colorectal

Colonul reprezintă porţiunea tubului digestiv situată între portiunea finala a intestinului subtire şi rect, cu o lungime de aproximativ 150 cm.
Din punct de vedere anatomic, colonul este format din 7 părţi succesive ce împreună alcătuiesc cadrul colic:

  • cecul;
  • colonul ascendent;
  • unghiul drept (hepatic) al colonului;
  • colonul transvers;
  • unghiul stâng (splenic) al colonului;
  • colonul descendent;
  • colonul sigmoid;
  • Rectul este format din 2 părţi distincte anatomic:
    – ampula rectală;
    – canalul  anal.

Colonul are trei funcţii principale:

  • digerarea  si absorbtia nutrientilor din mancare
  • concentrarea materiilor fecale  si absorbtia  fluidelor  (si electroliti) din acestea
  • stocarea şi evacuarea  de materii fecale

Partea dreaptă a colonului joacă un rol major în absorbţia de apa şi electroliţi, în timp ce partea stanga este responsabila pentru depozitarea şi evacuarea materiilor fecale.
Cancerul este transformarea celulelor normale, astfel incat acestea cresc si se multiplica anormal.
Cancerul colorectal este al doilea cancer ca frecventa pe plan mondial.

CARE SUNT PERSOANELE CU RISC DE A DEZVOLTA CANCERUL COLORECTAL
Deşi cancerul colorectal poate aparea la orice varsta, mai mult de 90% dintre pacienţi au varste de peste 40 de ani, moment din care riscul se dublează cu fiecare zece ani. În plus, faţă de vârstă, alţi factori de risc includ istoricul familial de cancer colorectal şi polipi şi o istorie personală de colita ulcerativa, boala Crohn, polipi sau cancer la alte organe, mai ales de san sau uter,dieta saraca in fibre si bogata in grasimi.

CUM SE DEZVOLTA CANCERUL COLORECTAL?
Este general acceptat faptul că aproape toate cancerele colorectale se dezvolta din polipi benigni. Aceste creşteri de tesut colonic apar pe peretele intestinal şi pot creşte, în cele din urmă, în mărime şi se pot transforma in cancer. Indepartarea polipilor benigni are un rol important in medicina preventivă.

CARE SUNT SIMPTOMELE?
Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală (rectoragiile) şi schimbările legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanta de constipaţie cu diaree. Durerile abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectala extinsa.
Din păcate, mulţi polipi sau cancere incipiente nu reuşesc să producă simptome.

Screening cancer colo-rectal

Prin urmare, este important ca examenul de rutină sa includa proceduri de detectare a cancerului colorectal, la persoanele peste 50 de ani (la persoanele care nu intra in categoriile de risc).
Există mai multe metode pentru detectarea precoce a cancerului colorectal.
Acestea includ tuseul rectal, un test de detectare a sangelui din materiile fecale, sigmoidoscopia flexibila si colonoscopia. Persoanele care au o ruda de gradul I (parinte sau un frate), cu cancer de colon sau polipi ar trebui să înceapă testele de screening de cancer de colon la vârsta de 40 de ani.

CUM ESTE TRATAT CANCERUL COLORECTAL?
Cancerul colorectal necesită o intervenţie chirurgicală, în aproape toate cazurile,pentru o vindecare completă.
Radiaţiile şi chimioterapia sunt folosite ca metode adjuvante faţă de intervenţia chirurgicală.
Rata de vindecare scade la 50% sau mai puţin, atunci când este diagnosticat în faze avansate.
5% din toţi pacienţii cu cancer colorectal necesita o colostomie (anus contra naturii) dupa interventia chirurgicala.
Interventiile chirurgicale pentru cancer colorectal se pot efectua:
– pe cale deschisa
pe cale laparoscopica (minim invaziva)

CANCERUL COLORECTAL POATE FI PREVENIT?
Cel mai important pas spre prevenirea cancerului de colon este efectuarea unui test de screening. Orice test de screening anormal ar trebui să fie urmat de o colonoscopie.

Colonoscopia oferă o examinare detaliată a intestinului. Polipii pot fi identificati şi de multe ori chiar eliminati în cursul colonoscopiei.

Există unele dovezi că dieta poate juca un rol semnificativ in prevenirea cancerului colorectal. Din ceea ce ştim, un aport ridicat de fibre, dieta saraca in grasimi este singura măsură alimentara care ar putea ajuta la prevenirea cancerului colorectal.
În cele din urmă, trebuie să se acorde o atenţie deosebita la schimbările de tranzit intestinal. Orice modificare, cum ar fi constipaţia persistenta, diareea, sau sangerarile rectale, ar trebui să fie discutata cu medicul dumneavoastră.

DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA

Urmărirea postoperatorie ar trebui să includă următoarele:

  • examen colonoscopic la trei luni dupa operatie, un an si la trei ani
  • examen CT abdominal si pelvin
  • test pentru sangerarile oculte, urmat de colonoscopie în cazul în care rezultatul testului este pozitiv.

Un alt instrument de screening reprezinta măsurarea antigenului carcinoembrionar (CEA) pentru a testa recurenţa, recidiva cancerului colorectal. CEA trebuie să fie măsurat înainte de intervenţia chirurgicala pentru cancer de colon si apoi la intervale de doua-trei luni.


GM71.jpg

Operatie tumora rectala – prezentare caz

OPINIA PACIENTULUI

Am bănuit că se întâmplă ceva cu mine, dar am negat absolut totul până când am văzut că slăbesc pe zi ce trece. Era mijlocul lui august, când am mers să-mi fac o ecografie abdominală. Totul era perfect şi m-am bucurat tare mult când am văzut că ficatul este bine. M-am liniştit câteva zile, până când,întâmplător, am făcut un control ginecologic de rutină. La acesta, medicul a simţit ceva, aşa că m-a trimis de urgenţă să fac o colonoscopie.

Rezultatul nu m-a surprins deloc. Aveam o tumoră localizată la nivelul rectului, de aproximativ 10 cm, şi invazie la nivelul uterului.

Ajunsă acasă, m-am aşezat în faţa calculatorului şi am început să caut mai multe despre acest tip de tumoră.

Aşa am dat de blogul dr. Gabriel Matei, medic chirurg. Am citit mai multe articole de acolo şi mi-a inspirat încredere. Pentru că la secţiunea Contact de pe blogul domnului doctor era indicat un număr de telefon, l-am sunat chiar atunci. M-a surprins că a răspuns imediat şi am stabilit să ne vedem chiar a doua zi dimineaţa.

La câteva zile după prima întâlnire cu domnul doctor, l-am sunat din nou. Intrasem în ocluzie intestinală.

Chiar dacă era duminică, domnul doctor a venit la spital şi m-a operat de urgenţă, punându-mi o stomă pentru degajare. După operaţie am reuşit din nou să mănânc normal şi am început şedinţele de radioterapie.

Cred că trăiesc astăzi şi datorită bâlbâielilor de care au dat dovadă cei din sistemul public de sănătate, împingându-mă să merg spre privat, deşi tratamentele sunt destul de costisitoare.

În momentul în care trebuia să încep radioterapia am vrut să merg la un spital de stat. Cred că până când mă ajungea şi pe mine rândul ori eram invadată de metastaze, ori n-aş mai fi fost. Aşa că am plătit. Pentru familia mea a fost un efort financiar extraordinar.

Nimeni nu este pregătit pentru aşa ceva.

Pe 28 decembrie am terminat tratamentul, însă mai trebuia să treacă 2-3 săptămâni până la operaţia pentru extragerea tumorei. Radioterapia acţioneazăşi după ce procedurile se încheie. Mie şi acum, după 3 luni, îmi mai apar pete pe corp.

Pe 22 ianuarie, am revenit pentru cea de-a doua intervenţie, rezecţie rectală, histerectomie şi anexetomie totală.Am facut operaţia şi m-am simţit relativ bine după o astfel de intervenţie.

Pe lângă dr. Gabriel Matei şi dr. Gabriel Mitroi, aş vrea să vă spun că mi-a mai plăcut mult anestezista, doamna dr. Emilia Drăgulin. Nu mi-a fost atât de frică de operaţie, cât de anestezie, eu fiind din vechea generaţie, iar pe vremea mea anestezia era o problemă.

După operaţie, rezultatele analizelor anatomo-patologice au fost îmbucurătoare. Nu mai aveam nevoie de chimioterapie sau de radioterapie, aşa că puteam să rezolv şi problema stomei.

După o lună, adică la mijlocul lui februarie, a urmat ultima operaţie.
Dr. Matei a restabilit tranzitul intestinal şi pot să spun că pot merge mai departe.
Am reuşit şi datorită oamenilor de lângă mine.Aşa cum am mai spus, boala a însemnat şi un efort financiar. Nimeni nu este pregătit pentru aşa ceva.

Eu mi-am revenit având o tumoră aflată în gradul III şi am învăţat că pentru viaţă merită să-ţi vinzi casa.
N-aş fi avut curajul să spun asta înainte. N-aş fi putut să-mi las copiii fără casă, dar acum am curajul s-o spun pentru că se poate şi aşa. Trebuie doar să ai încredere!

Pentru viaţă merită să-ţi vinzi casa, pentru că vei trăi şi-ţi vei face alta.

OPINIA SPECIALISTULUI

În luna august, pacienta a avut o scădere ponderală importantă într-un timp scurt, stări de constipaţie şi diaree.

În consecină, s-a adresat unui medic gastroenterolog pentru a efectua un examen colonoscopic, ce a arătat prezenţa unei tumori rectale. Ulterior, a efectuat examenul CT, care a evidenţiat tumora..

S-a intervenit chirurgical de urgenţă pentru a instala o colostomă de degajare (pe partea dreaptă a colonului transvers) şi i-am recomandat să meargă la un medic oncolog pentru a face radioterapie şi chimioterapie.

Rezultatul tratamentului a fost foarte bun, aşa încât, pe 22 ianuarie a avut loc intervenţia chirurgicală cu viză oncologică radicală.

Examinarea CT efectuată preoperator arăta o tumoră de rect care invada şi uterul şi avea ganglionii iliaci şi obturatorii măriţi.

La intervenţie a participat şi dr. Gabriel Mitroi, medic specialist ginecologie, şi s-a practicat :

– rezecţie rectală şi excizie totală de mezorect cu anastomoză colo-rectală mecanică,
– histerectomie cu anexectomie bilaterală,
– limfadenectomie iliacăşi obturatorie.

Pacienta s-a externat după 5 zile cu stare generală bună, tranzit intestinal reluat pe colostomă.

Ca metodă de precauţie pentru anastomoza colo-rectală joasă, am lăsat stoma pentru o perioadă de două săptămâni.

După 20 de zile, rezultatul histopatologic a arătat că pacienta nu mai avea nevoie de chimioterapie sau radioterapie, iar ganglionii care i-au fost scoşi nu erau invadaţi tumoral.

După o lună de la această operaţie, pacienta s-a întors pentru intervenţia chirurgicală de desfiinţare a colostomei şi reintegrare a tractului intestinal şi va urma în continuare protocolul standard de urmărire postoperatorie.

Articol preluat InfoLife/dr. Gabriel MATEI/chirurgie generala


Dr. Gabriel Matei
Absolvent al UMF "Carol Davila" din București (2003), medic primar chirurgie generală, competență în chirurgia laparoscopică avansată.
În contact deschis cu pacienții și permanent devotat ocupației profesionale.

© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up