Blog

ARTICOLE

Prolaps-rectal.jpg

Tratamentul chirurgical minim invaziv in prolapsul rectal

Prolapsul rectal este o afecțiune medicală în care rectul împinge anusul si se exteriorizeaza. Rectul este ultima parte a intestinului gros, iar anusul este orificiul prin care materiile fecale sunt evacuate.
Femeile cu vârsta peste 50 de ani au de șase ori mai multe șanse decât bărbații să aibă această afecțiune. Prolapsul rectal poate varia de la ușor la sever.
Cazurile severe sunt tratate prin intervenție chirurgicala, minim invaziva prin abord laparoscopic.

Simptome

Simptomele prolapsului rectal tind să apară lent.
Primul simptom pe care îl veți observa este senzatia că există o umflatură la nivelul anusului.
Poate părea că stați pe o minge.
Cu o oglindă, este posibil să vedeți un bulgăre de culoare roșiatică care strălucește sau chiar se extinde din anus.
Uneori, în timpul unei mișcări intestinale, o mică parte a rectului va apărea, dar se poate retrage singură sau poate fi ușor împinsă înapoi.
Activitatea fizică normală, cum ar fi mersul pe jos, exercițiile fizice, poate provoca, de asemenea, exteriorizarea rectului.
Dacă prolapsul rectal avanseaza, ar putea să apară hemoragii din mucoasa interioară a rectului.
În cazul prolapsului parțial sau total, este posibil să aveți probleme cu controlul sfincterian-sa apara incontinenta anala.
Până la jumătate din persoanele cu prolaps rectal suferă de constipație, în timp ce altele pot avea episoade de constipație și incontinență.

Tipuri

Există trei tipuri de prolaps rectal.
Prolaps intern: Rectul începe să coboare, dar nu a ajuns la nivelul anusului.
Prolaps parțial: Doar o parte din rect a trecut prin anus.
Prolaps complet: întregul rect se iese prin anus.

Cauze

Prolapsul rectal poate fi cauzat de mai multe afecțiuni medicale.
• leziuni ale nervilor
Dacă nervii care controlează mușchii din zona anorectala sunt deteriorați, prolapsul rectal se poate dezvolta. Acesti nervi pot fi uneori afectati de:
• sarcina sau in timpul unei nasteri vaginale dificile
• leziune de coloana vertebrala
• chirurgie în zona pelviană
• sfincterul anal cu probleme de contractilitate
Acesta este mușchiul care permite scaunului să fie evacuat. Motivele obișnuite pentru slăbirea acestui mușchi sunt sarcina și nașterea, sau vârsta crescută.
• Constipatie cronica

Factori de risc

• fibroză chistică, scleroza multipla
• diabetul zaharat
• boala pulmonară obstructivă cronică
• infecții parazitare
• histerectomia
• femeile cu vârsta peste 50 de ani prezintă, de asemenea, un risc crescut de prolaps rectal.

Prolaps rectal vs. hemoroizi

Prolapsul rectal și hemoroizii pot fi ambele condiții neplăcute și foarte dureroase.
Prolapsul rectal implică mișcarea rectului în sine.
Hemoroizii sunt de fapt vasele de sânge dilatate situate pereții rectului sau anusului.
Hemoroizii, deși destul de obișnuiți în forma lor mai mică, mai ușoară, pot deveni dureroși și pot provoca mâncărimi.

Diagnostic

Medicul vă va descrie simptomele și vă va întreba despre istoricul medical.
Ar trebui, de asemenea, să efectueze o examinare fizică completă. În timpul examenului, medicul dumneavoastră vă poate cere să vă comportati ca și cum ați avea o mișcare intestinală.
Medicul va observa rectul și poate plasa un deget în anus (Tuseu rectal) pentru a verifica rezistența sfincterului anal și a rectului în sine.
De asemenea, puteți fi îndrumați să faceti o colonoscopie.

Tratament

Gradul de prolaps va crește în timp, acest proces poate dura luni sau ani.
Chirurgia este singura modalitate de tratament eficient a prolapsului rectal și ameliorarea simptomelor.
Chirurgul poate efectua operația prin abord laparoscopic, aceasta constand in repozitionarea corecta a rectului si fixarea acestuia cu o plasa.
Rezultatele dupa interventia chirurgicala sunt bune cu disparitia simptomatologiei.
O recuperare completă poate fi așteptată în aproximativ șase săptămâni.


Tumora-colon1.jpg

Cancerul colo-rectal – operatie laparoscopica

Beneficiile in abordul minim invaziv pentru cancerul colo-rectal sunt similare cu cele observate pentru boli benigne, şi sunt legate de trauma chirurgicală minora.
Inciziile mici utilizate în chirurgia laparoscopică sunt asociate cu
– dureri considerabil mai mici (medicamente antialgice mai putine postoperator)
– disparitia mai devreme a ileusului postoperator (obstrucţia intestinală cauzată de paralizie temporară)
– reluarea mai repede a alimentatiei pe gura
– spitalizare mai scurtă
– reluare rapida a activitatilor fizice
Unele studii au remarcat mai puţine complicaţii după abordul laparoscopic.
Vezi interventia chirurgicala laparoscopica realizata de Dr. Gabriel Matei

De cele mai multe ori durerea postoperatorie este legată de mărimea inciziei abdominale.
Prin urmare, este logic că abordul laparoscopic, care utilizează mici incizii, este asociat cu mai puţină durere şi mai puţină nevoie de medicamente antialgice postoperator fata de abordul deschis clasic.
Pacienţii care suferă o colectomie laparoscopica pot relua dieta orala mai devreme decât cei operati clasic,deschis.

După o inervenţie chirurgicală, intestinele devin paralizate, asa numitul ileus postoperator. Acest lucru este cauza mai multor factori, inclusiv manipularea intestinului intraoperator, durerea postoperatorie şi utilizarea narcoticelor antialgice.
Se crede că toţi aceşti factori sunt redusi în chirurgia laparoscopică.
Colectomia laparoscopica este asociata cu recuperare postoperatorie rapida.
Pacienţii sunt, în general, externati din spital după ce pot tolera o dietă orală.

Majoritatea studiilor au arătat că pacienţii cu colectomie laparoscopica sunt externati din spital cu pana la 1-3 zile mai devreme decât pacienţii care suferă o colectomie deschisa, clasica.
Pacienţii cu abord minim invaziv au revenit la activitatea lor obişnuită, în medie, la două săptămâni după intervenţia chirurgicala.
Pacienţii care au suferit o colectomie deschisa se întorc la activitatea lor obişnuită la aproximativ şapte săptămâni după intervenţia chirurgicala.

Experienţa medicului chirurg este foarte importantă, şi există o curbă de învăţare semnificativ mai mare (necesita un numar mai mare de interventiii efectuate).


Chirurgie-colorectala..jpg

Operatie laparoscopica cancer colon – prezentare de caz

OPINIA PACIENTULUI

Să fi fost prin februarie, când am resimţit primele dureri. Apăreau din când în când, în partea dreaptă. M-am gândit că fierea era de vina. După ecografie, doamna doctor mi-a spus că bila se află sub coastă, iar durerea mea era orizontală, in regiunea ombilicului, şi mi-a recomandat să fac o colonoscopie.

Durerile nu erau atat de proeminente – cand mă luau, cand mă lăsau. Am făcut analizele. Totul a fost in regulă, cu excepţia anemiei. Nu m-am ingrijorat prea tare din această cauză. Mama a avut anemie toată viaţa, aşa că am pus-o pe seama geneticii şi am stat liniştită.

Era in ziua de Paşte. La masa de sărbătoare am gustat doar un pic de carne şi un ou. Au reinceput durerile.La cateva zile după acest episod, am mers la spital.

Ce putea să mai aibă bila ca să mă deranjeze atat de tare? Nu mai puteam suporta, aşa că am chemat ambulanţa. Doctoriţa mi-a administrat un calmant şi a pus durerile tot pe seama bilei.

A mai trecut o săptămană şi durerile chinuitoare au revenit. Mancasem puţină carne de pui şi morcov fiert; probabil că nu erau suficient mărunţite, de mi-au declanşat dureri aşa mari. Am rezistat toată ziua de sambătă, iar duminică am chemat din nou ambulanţa. Nu mai puteam suporta. In acel moment doamna doctor mi-a spus că este ceva in neregulă. Se simţea ceva in partea dreaptă, nu era bila, nici colecistul.

M-a trimis de urgenţă la colonoscopie!
La colonoscopie, doamna doctor mi-a spus că “este ceva de care nu putem trece” şi m-a direcţionat către examenul de computer tomografic.

La consultaţie, i-am arătat toate investigaţiile d-lui Dr. Gabriel Matei, care mi-a spus că este o tumoră la colon.

Mi-a explicat in ce constă tratamentul, mi-a spus că trebuie operată şi mi-a zis ce se poate intampla dacă nu facem intervenţia.

Nu mai era de aşteptat, aşa că m-am programatimediat pentru operaţie, iar după o săptămană am şi făcut-o (operatie laparoscopica).

Am fost operată cu cinci zile in urmă, totul a decurs foarte bine. N-am cum să pun in cuvinte atmosfera de aici şi modul de a se purta al personalului. M-am născut a doua oară, şi asta, datorită LOR.

OPINIA SPECIALISTULUI

Pacienta acuza durere în partea dreaptă, sub coaste, stare de vomă, aşa că s-a adresat unui medic gastroenterolog.

După aceasta, a mai făcut o ecografie abdominală, la care se vedea un cadru colonic plin cu aer.

Totuşi, doctorul i-a recomandat un set de analize, ceea ce a fost foarte bine, pentru că s-a descoperit o valoare sub limita admisă a hemoglobinei (anemie).

De obicei, cancerul de colon drept este însoţit de anemie.

Pacienta a făcut o colonoscopie, care a arătat prezenţa tumorii la nivelul colonului ascendent, şi un examen CT abdominal, care a confirmat diagnosticul şi nu a scos în evidenţă prezenţa determinărilor secundare (metastaze).

Biopsia de la nivelul formaţiunii tumorale, efectuată cu ocazia colonoscopiei, indica un adenomocarcinom (tumoră malignă).

Pacienta a fost îndrumată către consultul de chirurgie generală, unde i-au fost explicate diagnosticul şi conduita terapeutică, în conformitate cu protocoalele internaţionale.

S-a stabilit efectuarea intervenţiei prin abord minim-invaziv (laparoscopic).

Intervenţia chirurgicală a constat în hemicolectomie dreaptă laparoscopică, cu anastomoză mecanică, ce a presupus extirparea:

– colonului drept,

– partea terminală a intestinului subţire,

– o parte din colonul transvers, cu tot cu ganglioni şi cu vasele de sânge aferente care au fost secţionate la origine (intervenţie cu viză radicală oncologică).

Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, cu administrarea alimentaţiei orale din prima zi postoperator şi reluarea tranzitului intestinal.

Rezultatul histopatologic a aratat un grad incipient al tumorii care nu necesita tratament oncologic si va intra in protocolul standard de urmarire postoperatorie.

Beneficiile in abordul minim invaziv pentru cancerul colo-rectal sunt similare cu cele observate pentru boli benigne, şi sunt legate de trauma chirurgicală minora.
Inciziile mici utilizate în chirurgia laparoscopică sunt asociate cu
– dureri considerabil mai mici (medicamente antialgice mai putine postoperator)
– disparitia mai devreme a ileusului postoperator (obstrucţia intestinală cauzată de paralizie temporară)
– reluarea mai repede a alimentatiei pe gura
– spitalizare mai scurtă
– reluare rapida a activitatilor fizice
Unele studii au remarcat mai puţine complicaţii după abordul laparoscopic.

Articol preluat din revista InfoLife, dr. Gabriel MATEI, Chirurgie Generala


Dr. Gabriel Matei

Medic primar chirurgie generală
Competență în chirurgia laparoscopică avansată.

© 2024 Dr. Gabriel Matei