loading...



Blog

ARTICOLE

colon-sigmoid.png

Cancerul colorectal

Colonul reprezintă porţiunea tubului digestiv situată între portiunea finala a intestinului subtire şi rect, cu o lungime de aproximativ 150 cm.
Din punct de vedere anatomic, colonul este format din 7 părţi succesive ce împreună alcătuiesc cadrul colic:

  • cecul;
  • colonul ascendent;
  • unghiul drept (hepatic) al colonului;
  • colonul transvers;
  • unghiul stâng (splenic) al colonului;
  • colonul descendent;
  • colonul sigmoid;
  • Rectul este format din 2 părţi distincte anatomic:
    – ampula rectală;
    – canalul  anal.

Colonul are trei funcţii principale:

  • digerarea  si absorbtia nutrientilor din mancare
  • concentrarea materiilor fecale  si absorbtia  fluidelor  (si electroliti) din acestea
  • stocarea şi evacuarea  de materii fecale

Partea dreaptă a colonului joacă un rol major în absorbţia de apa şi electroliţi, în timp ce partea stanga este responsabila pentru depozitarea şi evacuarea materiilor fecale.
Cancerul este transformarea celulelor normale, astfel incat acestea cresc si se multiplica anormal.
Cancerul colorectal este al doilea cancer ca frecventa pe plan mondial.

Care sunt persoanele cu risc in dezvoltarea cancerului colo-rectal
Deşi cancerul colorectal poate aparea la orice varsta, mai mult de 90% dintre pacienţi au varste de peste 40 de ani, moment din care riscul se dublează cu fiecare zece ani. În plus, faţă de vârstă, alţi factori de risc includ istoricul familial de cancer colorectal şi polipi şi o istorie personală de colita ulcerativa, boala Crohn, polipi sau cancer la alte organe, mai ales de san sau uter,dieta saraca in fibre si bogata in grasimi.

Cum se dezvolta cancerul colo-rectal?
Este general acceptat faptul că aproape toate cancerele colorectale se dezvolta din polipi benigni. Aceste creşteri de tesut colonic apar pe peretele intestinal şi pot creşte, în cele din urmă, în mărime şi se pot transforma in cancer. Indepartarea polipilor benigni are un rol important in medicina preventivă.

Care sunt simptomele?
Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală (rectoragiile) şi schimbările legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanta de constipaţie cu diaree. Durerile abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectala extinsa.
Din păcate, mulţi polipi sau cancere incipiente nu reuşesc să producă simptome.

Screening cancer colo-rectal

Prin urmare, este important ca examenul de rutină sa includa proceduri de detectare a cancerului colorectal, la persoanele peste 50 de ani (la persoanele care nu intra in categoriile de risc).
Există mai multe metode pentru detectarea precoce a cancerului colorectal.
Acestea includ tuseul rectal, un test de detectare a sangelui din materiile fecale, sigmoidoscopia flexibila si colonoscopia. Persoanele care au o ruda de gradul I (parinte sau un frate), cu cancer de colon sau polipi ar trebui să înceapă testele de screening de cancer de colon la vârsta de 40 de ani.

Cum se trateaza cancerul colo-rectal?

Cancerul colorectal necesită o intervenţie chirurgicală, în aproape toate cazurile,pentru o vindecare completă.
Radiaţiile şi chimioterapia sunt folosite ca metode adjuvante faţă de intervenţia chirurgicală.
Rata de vindecare scade la 50% sau mai puţin, atunci când este diagnosticat în faze avansate.
5% din toţi pacienţii cu cancer colorectal necesita o colostomie (anus contra naturii) dupa interventia chirurgicala.
Interventiile chirurgicale pentru cancer colorectal se pot efectua:
– pe cale deschisa
pe cale laparoscopica (minim invaziva)

Cancerul colo-rectal poate fi prevenit?
Cel mai important pas spre prevenirea cancerului de colon este efectuarea unui test de screening.
Orice test de screening anormal ar trebui să fie urmat de o colonoscopie.

Colonoscopia oferă o examinare detaliată a intestinului. Polipii pot fi identificati şi de multe ori chiar eliminati în cursul colonoscopiei.
Există unele dovezi că dieta poate juca un rol semnificativ in prevenirea cancerului colorectal. Din ceea ce ştim, un aport ridicat de fibre, dieta saraca in grasimi este singura măsură alimentara care ar putea ajuta la prevenirea cancerului colorectal.
În cele din urmă, trebuie să se acorde o atenţie deosebita la schimbările de tranzit intestinal. Orice modificare, cum ar fi constipaţia persistenta, diareea, sau sangerarile rectale, ar trebui să fie discutata cu medicul dumneavoastră.

Dupa interventia chirurgicala

Urmărirea postoperatorie ar trebui să includă următoarele:

  • examen colonoscopic la trei luni dupa operatie, un an si la trei ani
  • examen CT abdominal si pelvin
  • test pentru sangerarile oculte, urmat de colonoscopie în cazul în care rezultatul testului este pozitiv.

Un alt instrument de screening reprezinta măsurarea antigenului carcinoembrionar (CEA) pentru a testa recurenţa, recidiva cancerului colorectal.
CEA trebuie să fie măsurat înainte de intervenţia chirurgicala pentru cancer de colon si apoi la intervale de doua-trei luni.


Chirurgie-colorectala..jpg

Operatie laparoscopica cancer colon – prezentare de caz

OPINIA PACIENTULUI

Să fi fost prin februarie, când am resimţit primele dureri. Apăreau din când în când, în partea dreaptă. M-am gândit că fierea era de vina. După ecografie, doamna doctor mi-a spus că bila se află sub coastă, iar durerea mea era orizontală, in regiunea ombilicului, şi mi-a recomandat să fac o colonoscopie.

Durerile nu erau atat de proeminente – cand mă luau, cand mă lăsau. Am făcut analizele. Totul a fost in regulă, cu excepţia anemiei. Nu m-am ingrijorat prea tare din această cauză. Mama a avut anemie toată viaţa, aşa că am pus-o pe seama geneticii şi am stat liniştită.

Era in ziua de Paşte. La masa de sărbătoare am gustat doar un pic de carne şi un ou. Au reinceput durerile.La cateva zile după acest episod, am mers la spital.

Ce putea să mai aibă bila ca să mă deranjeze atat de tare? Nu mai puteam suporta, aşa că am chemat ambulanţa. Doctoriţa mi-a administrat un calmant şi a pus durerile tot pe seama bilei.

A mai trecut o săptămană şi durerile chinuitoare au revenit. Mancasem puţină carne de pui şi morcov fiert; probabil că nu erau suficient mărunţite, de mi-au declanşat dureri aşa mari. Am rezistat toată ziua de sambătă, iar duminică am chemat din nou ambulanţa. Nu mai puteam suporta. In acel moment doamna doctor mi-a spus că este ceva in neregulă. Se simţea ceva in partea dreaptă, nu era bila, nici colecistul.

M-a trimis de urgenţă la colonoscopie!
La colonoscopie, doamna doctor mi-a spus că “este ceva de care nu putem trece” şi m-a direcţionat către examenul de computer tomografic.

La consultaţie, i-am arătat toate investigaţiile d-lui Dr. Gabriel Matei, care mi-a spus că este o tumoră la colon.

Mi-a explicat in ce constă tratamentul, mi-a spus că trebuie operată şi mi-a zis ce se poate intampla dacă nu facem intervenţia.

Nu mai era de aşteptat, aşa că m-am programatimediat pentru operaţie, iar după o săptămană am şi făcut-o (operatie laparoscopica).

Am fost operată cu cinci zile in urmă, totul a decurs foarte bine. N-am cum să pun in cuvinte atmosfera de aici şi modul de a se purta al personalului. M-am născut a doua oară, şi asta, datorită LOR.

OPINIA SPECIALISTULUI

Pacienta acuza durere în partea dreaptă, sub coaste, stare de vomă, aşa că s-a adresat unui medic gastroenterolog.

După aceasta, a mai făcut o ecografie abdominală, la care se vedea un cadru colonic plin cu aer.

Totuşi, doctorul i-a recomandat un set de analize, ceea ce a fost foarte bine, pentru că s-a descoperit o valoare sub limita admisă a hemoglobinei (anemie).

De obicei, cancerul de colon drept este însoţit de anemie.

Pacienta a făcut o colonoscopie, care a arătat prezenţa tumorii la nivelul colonului ascendent, şi un examen CT abdominal, care a confirmat diagnosticul şi nu a scos în evidenţă prezenţa determinărilor secundare (metastaze).

Biopsia de la nivelul formaţiunii tumorale, efectuată cu ocazia colonoscopiei, indica un adenomocarcinom (tumoră malignă).

Pacienta a fost îndrumată către consultul de chirurgie generală, unde i-au fost explicate diagnosticul şi conduita terapeutică, în conformitate cu protocoalele internaţionale.

S-a stabilit efectuarea intervenţiei prin abord minim-invaziv (laparoscopic).

Intervenţia chirurgicală a constat în hemicolectomie dreaptă laparoscopică, cu anastomoză mecanică, ce a presupus extirparea:

– colonului drept,

– partea terminală a intestinului subţire,

– o parte din colonul transvers, cu tot cu ganglioni şi cu vasele de sânge aferente care au fost secţionate la origine (intervenţie cu viză radicală oncologică).

Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, cu administrarea alimentaţiei orale din prima zi postoperator şi reluarea tranzitului intestinal.

Rezultatul histopatologic a aratat un grad incipient al tumorii care nu necesita tratament oncologic si va intra in protocolul standard de urmarire postoperatorie.

Articol preluat din revista InfoLife, dr. Gabriel MATEI, Chirurgie Generala


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up