loading...



Blog

ARTICOLE

Gallbladder.png

Colecistectomia minim invaziva – ce trebuie sa stiti dupa interventia chirurgicala

CARE SUNT RISCURILE POTENŢIALE ŞI COMPLICAŢIILE COLECISTECTOMIEI LAPAROSCOPICE?

  • conversia la operatia clasica, deschisa (sa se treaca de la operatia laparoscopica la operatia clasica)
  • infecţie la nivelul plagilor postoperatorii
  • sindromul postcolecistectomie
  • sangerarea care poate necesita reinterventia
  • intoleranta cronica la alimente grase sau diaree cronica
  • reactii adverse post medicatie anestezica

CE PREGĂTIRE ESTE NECESARĂ ÎNAINTE DE OPERATIA PENTRU COLECISTITA ACUTA SAU CRONICA?
Nicio pregătire nu este necesară, doar ca nu trebuie sa mancati nimic cu cateva ore inainte de operatie.

SPITALIZAREA ESTE NECESARA DUPĂ COLECISTECTOMIE?
Da, în funcţie de gradul de infecţie, in general este necesara o internare de 24 de ore pentru colecistectomia laparoscopica.

CE NECESITA RECUPERAREA DUPA COLECISTECTOMIE?

  • medicamentia antialgica (contra durerilor) este necesara pentru 4-7 zile după externare
  • este interzisa ridicarea de greutati mai mari de 5 kg pentru 30 de zile de la operatie
  • probele de efort se pot relua la 14-21 de zile
  • veţi avea nevoie, probabil, de una-doua săptămâni de concediu medical

CARE SUNT INSTRUCŢIUNILE POST-OPERATORII PE CARE AR TREBUI SĂ LE URMATI?

DIETA
Puteti relua o dieta solida, de îndată ce vă este foame. Cel mai bine este să începeţi cu o dieta scăzuta in grăsimi si sa introduceti in alimentatie o cantitate mai mare de fibre.
Evitaţi alimentele prajite sau alimentele grase, smântână, sosuri. Beti multe lichide – apa plata sau ceaiuri.

INGRIJIREA PLAGII
Puteţi schimba pansamentul, in orice moment dupa operatie. Puteţi face duş la 24 de ore după operaţie, dar nu frecati peste steri-strip-uri. Evitaţi baia sau inotul pentru o săptămână.

ACTIVITATEA FIZICA
Incercati sa mergeti de cel putin trei ori pe zi. Urcatul scarilor nu este dăunător. Evitati ridicarea greutatilor mai mari de 2 kg. Sunt interzise activitatile obositoare, actul sexual până după prima dumneavoastră vizită de urmărire (la 7 zile postoperator).
Nu conduceţi vehicule sau nu manevrati utilaje grele in primele 3-5 zile de la intervenţia chirurgicala.

MEDICATIA
Veţi primi o reţetă cu analgezice, antiinflamatorii si, daca este cazul, antibiotice.


Gallbladder.png

Sindromul postcolecistectomie (PCS) reprezinta situatia in care simptomatologia pacientului nu dispare sau chiar se accentueaza dupa colecistectomie.

In general, sindromul postcolecistectomie este un diagnostic preliminar si trebuie sa fie completat dupa investigatia clinica si paraclinica completa.
PCS este cauzat de modificari ale fluxului biliar, datorate pierderii functiei de rezervor a veziculei biliare. Exista doua tipuri de probleme pot aparea. Prima problema apare din cauza fluxului crescut de bila in tractul gastro-intestinal superior, care poate duce la aparitia esofagitei si gastritei. A doua consecinta este legata de nivelul crescut de bila la nivelul tractului gastro-intestinal inferior, motiv pentru care apar diareea si colicile abdominale repetate.
PCS se pare ca afecteaza aproximativ 10-15% dintre pacientii cu colecistectomie in antecedent.
PCS este de obicei un diagnostic temporar. Un diagnostic organic sau functional este stabilit la majoritatea pacientilor dupa investigatii complete. Multe articole de specialitate precizeaza ca o evaluare completa preoperatorie este esentiala pentru minimizarea acestei conditii, si ca pacientii ar trebui să fie avertizati de posibilitatea aparitiei acestor simptome in perioada postoperatorie imediata sau tardiva.

SIMPTOMATOLOGIA
Aceasta este variata si poate ingloba dureri abdominale in hipocondrul drept, epigastru, sindrom dyspeptic (greata, varsaturi, balonari, gust amar matinal), colici abdominale repetate, scaune diareice, pirozis (arsuri retrosternale), regurgitatii acide sau amare, durere sau arsura epigastrică, colici biliare, meteorism abdominal. În formele severe pot aparea febra, icterul, semne de sepsis sau de pancreatita acuta care pot pune în pericol viata pacientului si necesita evaluare medicala de urgenta.

TIPURI DE PACIENTII CU RISC DE APARITIE A SINDROMULUI POSTCOLECISTECTOMIE

  • vezica biliara restanta sau sindromul de cistic lung, litiaza restanta cale biliara principala
  • infiltrarea cu grasime a ficatului
  • hepatita B sau C
  • ciroza hepatica
  • icterul idiopatic cronic
  • colangita sclerozanta
  • stricturile, periviscerita
  • trauma
  • cancerul de colecist
  • hipertensiunea arteriala
  • dischinezia biliara
  • dischinezia sfincterului Oddi, spasm sau hipertrofie
  • pancreatita
  • hernie hiatala
  • acalazia
  • gastrita
  • sindromul de intestin iritabil

METODE DE DIAGNOSTIC

1. Analize delaborator: hemoleucograma, biochimie (teste hepatice, pancreatice.ionograma),teste de coagulare
2. Imagistica: radiografie pulmonara,ecografie abdominala, CT abdominal, colangioRMN
3. ERCP si EDS (endoscopia digestiva superioara)

CUM SE TRATEAZA SINDROMUL POSTCOLECISTECTOMIE?

Tratament medicamentos
Odata ce un diagnostic a fost stabilit, tratamentul ar trebui sa fie simptomatic si in relatie cu patologia gasita. Pacientii cu sindromul de colon iritabil pot fi tratati cu antidiareice, antispastice sau sedative. Sfincterul iritabil poate raspunde la doze mari de blocante ale canalelor de calciu sau nitrati.

Colestiramina a fost de ajutor pentru pacientii cu sindrom diareic persistent.
Antiacidele, blocantii H2 sau inhibitorii de pompa de protoni (IPP) se utilizeaza la pacientii cu boala de reflux gastroesogagian sau gastrita.
Pentru pacienţii cu simptome dispeptice, s-a demonstrat ca simptomatologia este in directa relatie cu cantitatea de bila din sucul gastric.

Tratamentul chirurgical
Procedura cea mai frecvent utilizat este ERCP (colangio-pancreatografia endoscopica retrograda). ERCP este utila atat in diagnostic cat si ca metoda terapeutica (in cazul patologiei sfincterului Oddi, se realizeaza si sfincterotomie endoscopica, litiaza CBP, etc) sau laparoscopia sau laparotomia exploratorie pentru diagnosticul intraoperator.


pacient-diabetic-operatie.png

Riscurile pacientului diabetic in fata unei interventii chirurgicale

In afara de riscurile normale ale intrerventiilor chirurgicale,pacientii diabetici se confruntă cu riscuri suplimentare, atunci cand trec printr-o procedura chirurgicala. Aceste riscuri sunt ridicate in cazul in care aveti diabet zaharat diagnosticat de operioada mare de timp, in cazul in care nivelul glicemiei este mare sau un diabet zaharat dezechilibrat. Pacienţii care au prezentat deja complicatii majore de diabet zaharat, cum ar fi neuropatia sau care necesită o amputatie, prezinta risc maxim.

COMPLICATII POSIBILE ALE PACIENTILOR DIABETICI DUPĂ OPERATIE:

  • hiperglicemia (glucoza serica ridicata) sau hipoglicemia (glucoza scazuta în sange)
  • slaba vindecarea a ranilor, cicatrizarea lenta
  • infectia, inclusiv infectii ale plagii, pneumonie, infecţii ale tractului urinar sau sepsis
  • sindromul hiperglicemic hiperosmolar nonketotic (HHNK)
  • cetoacidoza diabetica (DKA)
  • dezechilibru electrolytic – condiţie posibila în cazul în care nivelurile de electroliti (sodiu, potasiu) cresc sau scad în mod semnificativ, ceea ce poate provoca probleme semnificative la nivelul inimii sau intregului organism

CE POT FACE PACIENTII DIABETICI PENTRU UN REZULTAT BUN AL INTERVENTIEI CHIRURGICALE?
Printr-un control bun al diabetului cresc semnificativ sansele unui rezultat excelent postoperator.
Pastrarea glucozei din sange in cadrul parametrilor recomandati de medicul dumneavoastra este cheia succesului. Dieta si exercitiile fizice inainte de operatie sunt foarte importante si absolut necesare.
Este important sa va mentineti la un nivel minim de stres, deoarece stresul fizic (chirurgie) şi stresul emotional (ingrijorare, frica, anxietate) pot provoca crestera nivelului glucozei din sange.
Daca consumati bauturi alcoolice sau fumati, acesta este momentul sa le eliminati.
Eliminarea alcoolului va ajuta sa va controlati mai bine glucoza din sange (nivelul glicemiei) iar renuntatul la fumat va fi benefic in cazul unei anestezii generale.

LA CE SA VA ASTEPTATI IN TIMPUL INTERNARII IN SPITAL
Modul in care diabetul zaharat este gestionat la domiciliu poate fi foarte diferit de modul în care este gestionat în spital.
Un bun exemplu este utilizarea de insulina administrata IV (intravenos), mai degrabă decât celelalte tipuri disponibile.
Nivelul de glucoză poate fi menţinut într-o fereastră mult mai restransă în timpul sejurului in spital. Dieta in spital va fi speciala pentru diabetic (recomandata de catre medicul nutritionist).

CARE SUNT INTREBARILE CE TREBUIE ADRESATE MEDICULUI CHIRURG?

  • Cine va gestiona diabetul zaharat în timpul spitalizarii mele: chirurgul, medicul anestezist sau diabetologul?
  • Cine va gestiona diabetul zaharat in timpul interventiei?  (trebuie sa avertizati medicul anestezist inca de la consultul preanestezic).
  • Ar trebui sa mai iau insulina în dimineaţa zilei de operatie?
  • Cum sa procedez daca am un episod de glucoza scazuta sau ridicata în dimineata zilei de operatie?
  • Cand trebuie sa mananc sau sa beau inainte de operatie?

DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA
Dupa operatie, alimentatia speciala si controlul strict glicemic continuă. Nutritia adecvata va oferi premizele unei recuperari bune şi un nivel normal de glucoza va avea ca rezultat o vindecare rapida.

Pacientii cu neuropatie diabetica nu resimt semnele infectiei precum pacientii fara diabet. Verificati-va temperatura in mod frecvent.

ATENTIE! Orice exteriorizare de lichid purulent de la nivelul plagii postoperatorii, orice inrosire a tegumentului de langa incizie, temperatura peste 38.3 grade Celsius, durerea si umflarea tegumetului din jurul plagii sunt semne de alarma pentru care trebuie sa consultati medicul chirurg.


© Dr. Gabriel Matei 2010-2019

Scroll Up